Ponderea profesorilor de 50 de ani şi peste a crescut în învăţământul gimnazial cu 6 puncte procentuale faţă de anul 2018, ajungând până la 32%, potrivit Sondajului Internaţional privind Predarea şi Învăţarea (TALIS) realizat de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). În schimb, tinerii care intră în sistem sunt tot mai puţini, doar 10% dintre cadrele didactice având sub 30 de ani chiar dacă, faţă de 2018, salariile au crescut, iar 57% dintre profesori se declară satisfăcuți din acest punct de vedere.
Sondajul Internațional privind Predarea și Învățarea, realizat de OECD, este considerat „cea mai amplă cercetare internațională adresată cadrelor didactice și directorilor de școli”, care „asigură faptul că vocile acestora sunt reprezentate în procesul de elaborare a politicilor educaționale”. TALIS 2024 oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului de învăţământ la nivelul ciclului gimnazial din perspectiva unor aspecte importante, precum recrutarea, selecția și pregătirea profesorilor, dezvoltarea profesională şi activitatea profesorilor la clasă, feedbackul primit sau satisfacția profesională a cadrelor didactice.
În România, vârsta medie a profesorilor este de 45 de ani, însă 32% dintre profesori au vârsta de 50 de ani și peste, şi doar 10% dintre profesori au sub 30 de ani. Trendul este unul de „îmbătrânire” a corpului profesoral comparativ cu anul 2018, situaţia fiind similară cu cea din ţările OECD. În ceea ce priveşte profilul profesorilor, 44% dintre aceştia au experiență profesională provenită din afara sistemului educațional (mai puțin decât media OECD – 57%), iar 7% dintre profesori sunt la „a doua carieră”.
„Abilitățile socio-emoționale sunt vitale pentru rezultatele academice, profesionale, de sănătate și societale. Astfel, este esențială înțelegerea și încrederea în competențele profesorilor de a le dezvolta. 81% afirmă că pot sprijini dezvoltarea socio-emoțională a elevilor (peste media OECD: 73%)”, se arată în sondajul amintit.
Aproape jumătate (46%) dintre profesorii români declară că au utilizat Inteligenţa Artificială în activitatea lor (peste media OECD – 36%) pentru a realiza în special sinteze (90%), planuri de lecție (75%), respectiv scenarii cu aplicabilitate în viața reală (68%).
În România, 73% dintre profesori au un contract de muncă pe durată nedeterminată (mai puțin decât media OCDE – 81%), însă „proporția profesorilor debutanți care au contract pe durată determinată este mai mare decât cea din cazul colegilor lor cu experiență”.
Cele mai multe cadre didactice sunt mulţumite de condițiile lor de angajare, cu excepţia salarizării, de care sunt satisfăcuţi doar 57% dintre profesori. La acest capitol se observă totuşi o creștere de 34 puncte procentuale față de 2018.
Profesorii alocă cel mai mult timp procesului de predare (în medie 20,2 ore/săptămână), pregătirii lecțiilor (8,1 ore), corectării lucrărilor (4,4 ore) şi activităţilor administrative (1,4 ore).
Potrivit sondajului, cele mai frecvente surse de stres resimţite sunt responsabilitatea pentru rezultate (43%), disciplina în clasă (37%) şi sarcini administrative excesive (37%). Sinteza pentru ţara noastră, tradusă în lima română, poate fi consultată online. (O.N.)