Ministerul Educației a instituit învățământul remedial ca parte obligatorie a activității didactice, atribuind fiecărui cadru didactic din învățământul primar responsabilitatea de a susține, săptămânal, două ore dedicate pregătirii remediale. Ce presupune această formă de educație și ce metode pot aplica profesorii pentru a-i ajuta pe elevi să crească de la nota 4 la nota 7? Ce este literația? La aceste întrebări au oferit răspunsuri Sorana Radu și Ionela Munteanu, reprezentante ale organizației Teach for Romania, în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, moderate de Marcel Bartic. Sorana Radu subliniază că există „o metodică foarte clară de intervenție”: profesorii nu reiau pur și simplu materia predată, ci identifică dificultățile reale ale elevilor și caută să le remedieze. În completare, Ionela Munteanu atrage atenția că literația nu se reduce la simpla lectură, ci presupune antrenarea gândirii critice și capacitatea de a lucra cu diferite tipuri de texte. Una dintre cele mai mari provocări rămâne înțelegerea textelor citite, iar educația remedială se constituie tocmai ca un exercițiu menit să sprijine elevii în această direcție.
Sorana Radu: „Măsurăm, identificăm problema și după aceea se lucrează în afara orelor de curs, așa cum propune ministerul”
Marcel Bartic: Ministerul Educației ar fi propus ca, pentru ciclul primar, colegii noștri învățători să înceapă deja să facă partea asta de educație remedială. N-am nicio îndoială că sunt mulți părinți care ne ascultă, poate mulți profesori, și se întreabă cum anume o faci. Că nu e suficient să ai două ore la dispoziție. Trebuie să existe o metodă acolo.
Sorana Radu: „Avem o metodică foarte clară de intervenție. Deci, odată măsurăm, identificăm problema și după aceea se lucrează în afara orelor de curs, așa cum propune ministerul. E o propunere foarte bună să lucrezi în afara orelor de curs, unul la unul sau în grupuri foarte mici de elevi, și pe niște metodici foarte aplicate și foarte bine gândite. Adică tu nu le iei materia de la clasă atunci când faci educație remedială. Tu te uiți exact la ce problemă are copilul și trebuie să-i intervii cu metodica potrivită. Dacă copilul știe literele, dar nu leagă sensul cuvintelor, citește cuvintele înșiruite și nu înțelege ce citește, nu poți să-i predai literele din nou, că nu îl ajută cu nimic.”
Sorana Radu: „Cei care au nevoie de educație remedială sunt cu două clase în urmă față de unde ar trebui să fie”
Sorana Radu: „În primul și în primul rând, măsurăm la începutul anului. Măsurăm stadiul la care se află fiecare elev din clasele profesorilor Teach for Romania. Îi identificăm pe cei care au întârzieri în învățare, pe cei care au acele întârzieri care nu se pot recupera în orele de curs. Că există și întârzieri ușoare pe care orice profesor le poate recupera în timpul orelor de curs. Dar există întârzieri serioase, din măsurile noastre, și pot să-ți dau niște cifre pentru 2024-2025, anul școlar care tocmai s-a încheiat. Am avut 460 de copii în educație remedială. Și ce am constatat la începutul anului este că, în medie, întârzierile în clasele primare sunt de două clase. Deci cei care au nevoie de educație remedială sunt cu două clase în urmă față de unde ar trebui să fie. În educația primară și, mai grav decât atât, în ciclul gimnazial, media este de 3,6 clase.”
Ionela Munteanu: „Când vorbim de literație nu vorbim doar despre a citi un text, ci vorbim despre a-i învăța pe copii să gândească”
Marcel Bartic: Și atunci, Ionela Munteanu, cum crezi că reușim să-i ajutăm, în primul rând, pe profesori să accentueze exercițiile prin care literația și numerația să devină, dacă vreți, un reflex, la zi, în școlile din România?
Ionela Munteanu: „Cred că e nevoie de strategie, în primul rând, în momentul în care un profesor lucrează la clasă, să știe ce vrea să dezvolte. Și e important să ducă diferite tipuri de texte la clasă, pentru că atunci când vorbim de literație nu vorbim doar despre a citi un text, despre a citi povești, ci vorbim despre a-i învăța pe copii să gândească și despre a-i învăța să lucreze cu diferite tipuri de texte, pentru că ei au nevoie să dezvolte niște abilități care le vor fi de folos în viața de zi cu zi.”
Ionela Munteanu: Pentru ca un copil să poată să înțeleagă un text, profesorul trebuie să-i construiască mai întâi celelalte abilități de bază
Marcel Bartic: Asta voiam să te întreb. Cu alte cuvinte, atunci când vorbim de literație, să nu o confundăm cu alfabetizarea. Adică una e alfabetizarea copilului sau adultului, adică îl înveți să scrie și să citească, și cu totul altceva presupune literația. Cumva, dacă sintetizez eu bine, să-l ajuți să înțeleagă ce zice textul ăla, ce spune cerința aia.
Ionela Munteanu: „Da, exact. Și am nevoie, ca să ajungă copilul să înțeleagă un text, ca profesor, să construiesc celelalte abilități de bază, cumva. Să mă întorc să văd dacă are achizițiile de bază din școala primară și să văd dacă are vocabular de bază, dacă are fluență, dacă înțelege limbajul specific și, abia apoi, dacă înțelege textul și știe să lucreze cu textul. Asta e foarte important. Și să citească tipuri diferite de texte. Într-un fel citesc un text la istorie și lucrez cu un text la istorie, în alt fel lucrez cu un text literar și răspund la anumite sarcini.”