Daniel David, ministrul Educației și Cercetării. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ministrul Educaţiei afirmă că numărul normelor la plata cu ora va scădea la jumătate faţă de 2024, de la aproximativ 30.000 la 15.000. El subliniază că măsurile aplicate „nu reprezintă reforme, ci soluţii de criză şi austeritate”, menite să asigure salariile şi bursele până la finalul anului. Daniel David a susținut că „miza” pentru perioada următoare o constituie „regândirea profesiei de director de şcoală, care trebuie desprinsă din paradigma exclusiv didactică”.
„Anul trecut am avut aproximativ 30.000 de norme, anul ăsta probabil vom ajunge în jur de 15.000 la plata cu ora. Nu vorbesc despre ore pentru titulari şi nu vorbesc despre norma suplinitorilor, vorbesc de plata cu ora”, a declarat ministrul Educaţiei la Maratonul Profit.ro – Viitorul Educaţiei în România, citat de News.ro.
El a admis că măsurile creează nemulţumiri, însă a respins scenariile „alarmiste” vehiculate la începutul discuţiilor: „Sigur că este o situaţie care creează disconfort. Nimeni nu se bucură, nici ministerul care a trebuit să ia aceste măsuri şi nici oamenii care sunt afectaţi. Dar de la aceste măsuri şi până la faptul că jumătate dintre titulari îşi vor pierde posturile, catastrofele care au fost discutate la începutul acestor măsuri, este diferenţă mare”.
Potrivit ministrului, peste 98% dintre titulari au reuşit să îşi completeze norma prin cele două ore suplimentare adăugate în acelaşi liceu sau şcoală. „Încercăm să vedem şi să uşurăm activitatea celorlalţi chiar dacă vorbim de 1,4%, fiecare om contează. Prin ordinul de ministru am încercat să asigur că fragmentarea nu se face într-o manieră complet neraţională, adică dacă ai mai mult de trei sau patru unităţi şcolare să nu mai fragmentăm norma şi mai mult”, a explicat Daniel David.
„Miza” schimbărilor: statutul directorilor de şcoli
Ministrul Educaţiei a explicat că statutul directorilor trebuie regândit, fiindcă în prezent funcţia este gândită într-o „paradigmă didactică”, în care profesorii devin directori, dar îşi păstrează şi orele la clasă. „Profesorul devine director, are oarecum un alt salariu sau un plus la salariu, dar are şi ore şi aţi văzut că nu am mai reuşit să apărăm degrevările care existau în anii trecuţi”, a spus el.
Ca alternativă, Daniel David a susţinut că există un model managerial în care directorii se suspendă din postul de profesor pe durata mandatului şi se ocupă exclusiv de atribuţiile de conducere. „Există un model în care unii directori se pot suspenda din poziţia didactică şi să devină manageri pe parcursul mandatului. Nu spun că un model este mai bun decât celălalt, dar va trebui să stabilim ce model dorim, de ce nu poate ambele modele, să lăsăm şcolile să aleagă modele diferite”, a declarat ministrul.
Concursurile pentru directori, provocarea din 2025
Ministrul Educaţiei a spus că una dintre cele mai mari provocări ale anului viitor o constituie organizarea concursurilor pentru posturile de directori de şcoli. „Provocarea noastră va fi organizarea concursurilor pentru directori de unităţi şcolare. Concursurile vor trebui organizate în prima parte a anului viitor. Dar ar trebui să începem discuţiile de acum, mai ales că directorii au trecut un test greu. Dar să ştiţi că şi ministrul a trecut un test greu, că nici pentru mine n-a fost uşor. Încă elevii n-au simţit, ei acum o să vină”, a afirmat Daniel David.
El a menţionat că şi în universităţi se discută între două modele de conducere, academic şi managerial, cele mai multe instituţii alegând tradiţional varianta în care rectorul este şi profesor. „Este parte din tradiţie, oamenii se simt mai confortabil”, a spus ministrul, care a adăugat că acelaşi tip de opţiune ar putea fi lăsat la dispoziţia şcolilor.
Măsuri de criză, nu de reformă
Oficialul a explicat că reducerile din educaţie au fost dictate de constrângerile bugetare: „Aceste măsuri nu sunt măsuri de reformă. Am văzut că unii vorbesc de reformă. Sunt măsuri de criză, de austeritate, necesare pentru a putea încheia anul, educaţia având nevoie de aproximativ două miliarde de lei ca să putem încheia anul cu salarii şi burse, bani pe care la rectificare, în aceste condiţii de criză, nu îi puteam primi.”
Daniel David a menţionat şi „principiile” care au stat la baza tuturor deciziilor: „Măsurile au fost luate totuşi constrânse din partea educaţiei, din partea mea şi a colegilor mei, de nişte principii: un principiu al raţionalităţii, adică măsurile luate trebuie să fie regăsite undeva în spaţiul Uniunii Europene, şi un principiu al decenţei, să dăm cât poate să dea acum ţara din punct de vedere financiar.”