Programul național „Săptămâna Verde”, implementat începând cu anul școlar 2022-2023, reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative educaționale din România pentru promovarea educației de mediu și combaterea schimbărilor climatice.
Un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației a analizat percepția profesorilor despre program și care sunt avantajele și provocările care necesită soluții.
„Cercetarea a fost efectuată prin tehnica sondajului de opinie publică, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru unitățile de învățământ gimnazial și liceal de masă (filierele teoretică și vocațională), public și privat”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.
Eșantionul a cuprins 354 de unități din învățământul gimnazial și liceal din toate județele țării și din ambele medii (urban și rural). La chestionare au răspuns 255 de directori, 2.618 profesori și 9.872 de elevi.
Citește și
Ce părere au profesorii de „Săptămâna Verde”
Peste 80% dintre directori și profesori sunt de părere că acest program este relevant în raport cu curriculumul școlar și aduce beneficii reale în plan educațional, atât pentru elevi, cât și pentru organizația școlară.
De asemenea, profesorii debutanți apreciază în mai mare măsură relevanța Programului pentru disciplinele predate și pentru elevii lor (7,87), comparativ cu profesorii cu mai mulți ani de experiență didactică.
În ceea ce privește elevii, nivelul aprecierilor este mai ridicat în rândul celor de liceu (8,43 dintr-o scașă de 1-10) față de cei de gimnaziu (8,01), respectiv în școlile urbane (8,49), comparativ cu cele rurale (8,05).
98% dintre directori și 79% dintre profesori (cu ponderi mai mari în mediul rural, în învățământul primar, respectiv la nivelul celor aflați la început de carieră) au declarat că Programul aduce o serie de beneficii pentru școli și pentru elevii lor.
Dificultățile întâmpinate
Majoritatea profesorilor și directorilor de școli au identificat dificultăți în implementarea Săptămânii Verzi, birocrația fiind cea mai mare problemă.
„74% dintre directori și 79% dintre profesori au menționat că implementarea Programului determină aspecte birocratice legate de planificare, derulare, raportare. Nu în ultimul rând, 60% dintre directori și 66% dintre profesori consideră că implementarea acestui Program reduce timpul dedicat predării și învățării la clasă”, se menționează în raport.
O altă problemă întâmpinată de profesori a fost legată de munca peste program. Pentru 82% dintre profesori activitățile programului au corelat cu durata orarului școlar, dar pentru 18% acest lucru a însemnat ore suplimentare.
„Aproape o cincime dintre profesori apreciază că au alocat mai multe ore activităților Programului decât alocă în mod obișnuit orelor de activitate didactică. Aceștia predau, într-o pondere semnificativ mai mare, în școli din mediul urban”, se mai arată în raport.
De asemenea, au fost incluse la acest capitol provocări legate de participarea elevilor, implicarea în activități și conștientizarea rolului educațional al acestui program. Au mai fost incluse în răspunsuri și dificultățile legate de organizarea activităților (obiective vizitate, transport, costuri), care duc uneori la activități rutiniere, derulate în școală, respectiv dificultățile generate de stabilirea de parteneriate și sprijinul insuficient primit din partea autorităților locale/inspectoratelor școlare județene.
Ce propuneri există
Directorii și profesorii au formulat multiple propuneri cu privire la program:
completarea metodologiei (anexe cu exemple/modele de planificare și raportare, cuantificarea duratei activităților, obligațiile elevilor și ale profesorilor);
organizare (responsabilități la nivelul școlii, teme unitare la nivel național, județean sau școlar; baze de date cu planificări, resurse educaționale și instituții pentru parteneriate; măsuri de sprijin financiar și material);
reorganizarea flexibilă a programului (perioade calendaristice din anul școlar, distribuția celor 5 zile pe module etc.);
modalitățile de evaluare și raportare finală (reducerea aspectelor birocratice, formate mai flexibile/online pentru raportare, indicatori clari de evaluare, modalități de recunoaștere și validare a bunelor practici);
sprijinirea profesorilor (schimburi de experiență și bune practici între școli și profesori, formări, webinare etc.).
Raportul integral poate fi citit AICI.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
