Ministrul Educației anunță reducerea valorii plății cu ora. „Atât îşi permite în acest moment ţara”

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a declarat marţi că pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar prevede şi scăderea valorii pentru plata cu ora.

 

„Noi trebuie să reducem numărul de norme libere pe care le avem în sistem, număr de norme care este mare şi unde plătim sau avem cheltuieli la plata cu ora într-un cuantum foarte mare. Şi atunci ce trebuie să facem ? Să ducem o parte din acele ore în norma didactică. Am făcut acest lucru la nivel minim. Adică sunt duse două ore. Încă cu această creştere cu două ore ne aflăm sub media ceea ce există în ţările Uniunii Europene. În medie, discutând, este o creştere de la 3,6 la 4 ore pe săptămână. Dacă vreţi într-o altă evaluare – 24 de minute pe zi, dar în principiu practic este vorba de două ore pe săptămână. De asemenea, este vorba de faptul că plata cu ora este gândită să se calculeze, aşa cum se calculează şi în alte domenii, prin raportarea orelor de lucru la întregul salariu. Sigur că asta scade valoarea plăţii pe care o facem pentru o oră luată la plata cu ora, dar este un calcul corect şi atât îşi permite în acest moment ţara”, a explicat ministrul într-o intervenţie pe Facebook.

David a spus că, pentru a reduce normele libere, a fost regândit numărul de copii la clasă.

„Pentru a reduce aceste norme libere, am regândit acele limite privind numărul de copii într-o clasă şi ce înseamnă şcoală cu personalitate juridică, limite care nu ies din ceea ce aveam, de exemplu, în urmă cu cinci ani sau din anumite repere care există la nivel european. Asta putem face dacă vrem să protejăm angajaţii şi salariile lor pentru a reduce contribuţia educaţiei la acest deficit major pe care îl avem pe linia resurselor umane”, a susţinut David.

Educația, contribuție la deficitul bugetar

Potrivit acestuia, şi educaţia a avut „o contribuţie” la actualul deficit „uriaş” care „poate bloca ţara”.

Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.

„Din păcate, la acest deficit uriaş care ne poate bloca ţara, educaţia a avut şi are o contribuţie. A avut şi are o contribuţie mare prin unele decizii poate bine intenţionate, dar complet nesustenabile din punct de vedere financiar care au vizat creşterea cheltuielilor cu resursele umane şi creşterea fondului de burse”, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării.

El a reiterat că orice măsură luată „nu are voie” să afecteze salariul şi a precizat că în educaţie nu sunt oameni care îşi vor pierde posturile.

„Un sistem de educație mai sănătos”

Daniel David consideră că în urma măsurilor de criză luate de Guvern va fi construit un sistem de educaţie mai sănătos. 

„Pe termen scurt: în educaţie-cercetare nu dăm oameni afară şi nu scădem salariile;

Pe termen mediu: punctul de start pentru profesor debutant/asistent univ. va fi salariul mediu brut pe economie şi vom asigura echivalenţa salarială a CSII/CSI cu conf./prof. univ.;

Pe termen lung: nu mai prorogăm 1% din PIB pentru cercetare şi 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educaţie”, a mai transmis ministrul.

El a explicat unele dintre măsurile din pachet.

Creşterea normei didactice săptămânale cu 2 ore se va face din ore libere.

„Avem peste 30 000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate -, aşa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu îşi va pierde locul de muncă şi vom trata fiecare situaţie specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului şi al sistemului de educaţie”, a transmis ministrul.

Cresc normele didactice ale profesorilor

Potrivit acestuia, creşterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023) se face în medie de la 3.6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice.

„Într-o formulare generală creşte, în medie, cu 24 de minute zilnic! Iar asta ne situează tot sub media europeană a normei didactice. Această creştere este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu (4 ani), pentru a-i analiza şi impactul, iar profesorii cu vechime şi performanţi îşi vor putea deduce din timpul de lucru de 8 ore (literele b-f, art. 207 din Legea 198/2023). În fine, pentru a susţine această tranziţie, activităţile legate de „dirigenţie”, de examenele naţionale (evaluare naţională şi bacalaureat) şi pregătirea pentru olimpiade rămân ca până acum, neincluse în normă, şi se vor plăti separat”, a mai transmis ministrul.

Bursele, afectate

Ministrul Educaţei, Daniel David, a explicat că bursele din sistemul preuniversitar sunt normalizate, după măsurile fiscal – bugetare propuse de Guvern, pentru a se remedia situaţia din ultimii ani, când ”şcoala de devenit adesea o fabrică de note pentru bani”.

Bursele de merit vor acoperi 15% dintr-o clasă, în timp ce bursele tehnologice vor continua să existe.

Daniel David a precizat că bursele nu sunt impozitate și că nu vor fi acordate în vacanţe.

„Dacă mergem în zona burselor, a celor pentru studenţi, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilităţi extraordinare. Sigur, repet, eu cred că a fost o intenţie bună, dar uite că nu este una pe care să o putem duce, nu este una sustenabilă. În 2023, punctul de raportare, de exemplu, pentru bursele studenţilor era salariul minim brut pe economie.

Ceea ce propunem ca punct de referinţă este salariul minim net pe economie dintr-un motiv raţional, bursele nu sunt impozitate şi atunci te raportezi la salariul minim net pe economie şi, în acelaşi timp, în zona studenţilor adulţi fiind bursele, le vom da atâta timp cât sunt la şcoală, nu şi în vacanţe, adică pe parcursul activităţilor educaţionale”, a declarat Daniel David, într-o conferinţă de presă.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a condamnat ferm, printr-un comunicat de presă, propunerile Guvernului României prevăzute în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare publicat în transparenţă decizională de către Ministerul Finanţelor legate de acordarea burselor pentru studenţi şi de transportul studenţilor şi atrage atenţia parlamentarilor că aceste propuneri vor avea ca efect accentuarea inechităţilor din învăţământul superior.