♦ Datele din ultimii 26 de ani arată că Ministerul Educaţiei nu a mai primit un buget care să treacă de 3,4% din PIB, iar timp de mulţi ani din această perioadă a fost chiar sub 1% ♦ În 2025, Ministerul Educaţiei primeşte 64,8 mld. lei, un buget care reprezintă circa 3,4% din PIB, un Produs Intern Brut estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 1.923,2 mld. lei în 2025.
De mai bine de două decenii şi jumătate, educaţia în România este subfinanţată şi se vede cu ochiul liber la nivelul infrastructurii şcolare, al numărului redus de şcoli în care elevii sunt îngrămădiţi, în pregătirea profesorilor, precum şi la nivel de cheltuială medie per elev, care în România este undeva la 6.000 de euro vs. 14.000 de euro în statele OCDE.
Cum poate acum România să taie dintr-un domeniu responsabil pentru evoluţia ţării, care oricum nu a primit niciodată suficient, şi cum explică astăzi Daniel David, ministrul educaţiei, aceste măsuri?
„Trebuie înţeles că ţara are un deficit bugetar uriaş, atât de mare încât deja începem să avem probleme în a plăti salarii, pensii, burse, ajutoare sociale. Deciziile pe care trebuie să le luăm sunt decizii care să ne ajute să evităm blocaje. La acest deficit uriaş care ne poate bloca ţara, educaţia a avut şi are o contribuţie mare, prin unele decizii poate bine intenţionate, dar complet nesustenabile din punct de vedere financiar. Ele au vizat două lucruri: creşterea resurselor umane şi creşterea fondului de burse“, a spus David într-un mesaj publicat pe canalele media ale Ministerului Educaţiei.
Mesajul ministrului a venit ca urmare la măsurile de criză adoptate pentru educaţie şi cercetare în Legea fiscal-bugetară propusă de Guvernul României zilele trecute.
Daniel David susţine că sistemul de educaţie trebuie „însănătoşit“ şi că singura variantă de a corecta lucrurile este aceea de a reduce cheltuielile în zona resurselor umane şi a fondului de burse. La fel ca până acum, ministrul subliniază că orice măsură care va fi luată nu va afecta salariul şi că în educaţie nu vor fi concediaţi oameni.
„Chiar dacă nu era această situaţie de criză, unele mecanisme nu erau oricum sănătoase. Cu ocazia aceasta, putem să însănătoşim sistemul. Nu se distruge educaţia, se distrug mecanismele proaste din educaţie, se distruge ideea de bursiadă, se flexibilizează ideea că norma este un scop – norma nu este un scop, ci un mijloc“, a mai adăugat Daniel David.
Ministrul educaţiei susţine în mod repetat că ţara trece printr-o criză. Însă, unde se află educaţia în acest moment, un sector deja vitregit în România, care nu primeşte niciodată fondurile care i se promit, dar care, în ciuda acestui fapt, este primul atacat de tăieri, cu scopul de a acoperi gaura din bugetul României?
În deciziile pe care le iau, decidenţii politici sunt departe de ideea că educaţia este o investiţie, nu o cheltuială, iar acest lucru rămâne neschimbat de ani întregi.
Datele centralizate despre evoluţia alocărilor pentru Ministerul Educaţiei din bugetul de stat arată că până în 2017 sumele alocate reprezentau sub 1% din PIB, însă în 2018 bugetul a sărit de 2,2% din PIB. De atunci, bugetul alocat educaţiei a crescut, însă această creştere nu atinge totuşi obiectivul de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat.
Aşadar, datele centralizate de ZF de la Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională de Prognoză arată că alocarea bugetară pentru educaţie a fost constant sub 3% din PIB până în 2023. De altfel, procentul din PIB alocat educaţiei a fost, în general, foarte mic, de sub 1% în perioada 2005-2017, cu excepţia anilor 2018-2023, când a depăşit pragul de 2%.
Din datele de la Ministerul Finanţelor se vede un salt în 2018, când bugetul educaţiei a ajuns la 20,92 miliarde lei, adică 2,2% din PIB. După 2018, bugetul a continuat să crească în valoare absolută, iar în 2024 şi 2025 depăşeşte pentru prima dată 3% din PIB (3,3% şi 3,4%).
Deşi bugetul educaţiei aproape s-a dublat între 2018 şi 2025, creşterea procentuală din PIB nu este la fel de spectaculoasă. Chiar şi cu aceste creşteri, România rămâne sub obiectivul de 6% din PIB promis educaţiei sau de 15% din bugetul general consolidat.
În declaraţiile făcute de ministrul educaţiei în ultima perioadă, apar fără excepţie afirmaţii despre standardele europene la care educaţia din România trebuie să se alinieze. Însă, cum se poate ajunge acolo în contextul în care decalajele sunt uriaşe, iar planul este să se taie şi mai mult dintr-un sector deja slab finanţat?
Datele Eurostat arată că decalajul dintre România şi restul Europei rămâne mare. Aşadar, România se află printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investiţii în educaţie, alocând doar 3,3% din PIB acestui domeniu în 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura ţară care a cheltuit mai puţin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, în timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels