Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 2 iulie, într-o conferință de presă la Palatul Victoria că în pachetul de măsuri fiscale va propune creșterea normei didactice cu 2 ore „față de ceea ce avem azi în învățământul preuniversitar și universitar”.
- Pachetul va fi pus in transparenta decizională joi. „Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare să avem acest pachet adoptat și să îl punem în practică prin asumarea răspunderii Guvernului săptămâna viitoare”, a spus premierul.
- Joi, 3 iulie, miniștrii responsabili le vor detalia într-o conferință de presă.
„Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore fata de ceea ce aveam azi în învățământul preuniversitar și universitar. Asta însemnă că din cele 40 de ore pe săptămâna pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la scoală sau în școală, în loc de 18 ore va preda 20 (n. red în mediul preuniversitar), în loc de 16 va preda 18 (în mediul universitar).
Asta nu afectează drepturile salariale dar se vor reașeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar„, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de miercuri în care a anunțat pachetul de măsuri fiscale.
Despre burse a spus din nou că „în ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, a burselor, în special pentru elevi” și că „rămânem cu bursele de merit acordate limitat pe merit iar cele sociale vor fi alocate pentru că țin de sprijinirea copiilor din mediile defavorizate”.
Premierul Bolojan a propus și TVA-ul mărit la 11% pentru cărți. În prezent, cota TVA este de 5% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste.
Din declarațiile lui Ilie Bolojan:
Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore fata de ceea ce aveam azi în învățământul preuniversitar și universitar
Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămâna pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la scoală sau în școală, în loc de 18 ore va preda 20 (n. red în mediul preuniversitar), în loc de 16 va preda 18 (în mediul universitar).
Asta nu afectează drepturile salariale dar se vor reașeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar.
Numărul de ore care sunt la plata cu ora, care calculate în normă ,înseamnă peste 30 de mii – probabil se va reduce la jumătate și per ansamblu statul va face economii ce vor fi redirecționate tot spre educație în anii următori.
Bursele – în ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, a burselor, mai ales pentru elevi. Acum 3 ani aveam o sumă de 188 de milioane de lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și înafară de faptul că e o sumă foarte mare, pe care nu ne-o permitem, 1 miliard de euro, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi cu burse de merit dar care la Bac iau note de 5 sau 7 sau nu își iau BAC-ul. Se pune întrebarea: când a fost notarea corecta? La bac sau la clasa? Nu mai stim ce înseamnă meritul.
La fel și la bursele de reziliență – Așa că, rămânem cu bursele de merit acordate limitat pe merit iar cele sociale vor fi alocate pentru că țin de sprijinirea copiilor din mediile defavorizate.
România a avut cel mai mare deficit din țările europene și al doilea cel mai mare din ultimii 30 de ani – 9,4%.
Suntem într-o situație nu foarte diferită de acum câțiva ani când am fost într-o situație similară, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să stăm. Trebuie să le explicăm oamenilor situația
Din 100 de lei care au fost încasați din taxe și impozite, România a cheltuit cam 132 de lei, cu 32 de lei în plus pe care i-a împrumutat.
Dacă nu am face nimic ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată, ar însemna că creditorii noștri de care avem nevoie nu ne-ar mai împrumuta și nu am mai putea plăti pensii si salarii. Nu am mai avea acces la fonduri europene. Nu am mai putea continua jumătate din investițiile începute: autostrăzi, de exemplu.
Am fi catalogati junk, am intra într-o recesiune brutală, șomaj puternic, curs care s-ar deprecia masiv și practic nu ne putem permite acest lucru. Știm ce a însemnat experienta Greciei in 2009 pentru că nici azi nu și-a revenit în totalitate.
Nu se poate de pe o zi pe alta să reduci cheltuielile.
În paralel cu combaterea evaziunii trebuie să luptăm și cu combaterea fraudei cu fondurile publice. Oamenii când văd că sunt fraude au tendința să nu mai plătească dările.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt mai mari decât ne putem permite. Cu 10% mai mari decât media din UE
Nr. de angajați din sectorul public e prea mare față de nr. contribuabili – e important să creștem nr de oameni care lucrează în lumea reală
Propunem un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli si esalonări de prioritizări de investitii – în 3 etape. În această vară să venim cu 3 pachete care până la finalul verii sa completeze măsurile.
Să recâștigăm încrederea în România, nu doar a cetățenilor, dar și a piețelor astfel încât investițiile in fonduri europene și creditele pe care le ia România să fie la un nivel acceptabil.
Vom reașeza TVA la două cote: 11% (medicamente, alimente, serv publice, cărțile, lemnele de foc, energia termică, si industria HORECA) și 21%.
Creștere a accizelor pentru băuturi alcoolice, combustibili.
Pensiile și salariile din sectorul public rămân plafonate.