Conferința susținută de ministrul Educației, Daniel David, la preluarea celui de-al doilea mandat, a avut loc ieri, ministrul aducând clarificări în privința prevederilor din programul de guvernare. Înainte de conferință, sindicatele din învățământ anunțau proteste, mai ales pentru creșterea normei didactice, despre care ministrul spunea că nu o va face, dar este prinsă în programul de guvernare. Cel mai dur avertisment transmis de Daniel David a fost în legătură cu banii alocați Educației, invocând declarațiile premierului Bolojan, care a menționat incapacitatea de plată în care ar putea intra România, în curând. David a explicat că se vor tăia bursele elevilor și ale studenților, precum și premiile pentru olimpici, rămânând doar câteva excepții, pentru că atât permite bugetul alocat Educației, iar la rectificarea bugetară nu se vor mai da bani în plus.
Daniel David merge mai departe cu reforma totală a sistemului de învățământ pe care a propus-o în mandatul anterior, dar fără bani. Educația nu va primi nimic în plus, la rectificarea bugetară de anul acesta, iar ministrul a explicat că după luna septembrie, în fiecare an a fost nevoie de o suplimentare de buget pentru a se putea face plățile, inclusiv pentru salariile profesorilor. Anul acesta, România nu-și mai permite să finanțeze Educația, iar tăierile sunt obligatorii, începând cu bursele elevilor și ale studenților.
„În situaţii de criză, lucrurile sunt complicate. Şi să vrei, n-ai de unde”, declară joi ministrul Educaţiei, Daniel David, despre scăderea fondului de burse. „România a devenit una dintre ţările care oferă cel mai puternic sistem de burse în sistemul public. Atât în zona preuniversitară, cât şi în zona universitară. Ca ministru al Educaţiei, eu totdeauna voi spune că dacă cineva doreşte să dea bani în sistemul nostru, mă bucur. Doar că, totdeauna când se întâmplă astfel de creşteri spectaculoase, eşti foarte atent la sustenabilitate. Şi în condiţii normale, nu în criză economico-financiară, este greu pentru o ţară să acopere un buget atât de mare de burse. Repet, eu mă bucur că încercăm să-l acoperim, dar trebuie să recunoaştem în acelaşi timp că este o presiune pe buget”, a explicat ministrul Educației.
Elevii nu vor mai beneficia decât de burse sociale și de merit, iar pentru studenți se vor calcula diferit bursele, ministrul explicând că va fi în avantajul lor. Cert este că studenții vor avea o scădere a burselor față de anul trecut, dar vor rămâne cu 10% peste nivelul anului 2023.
„Ceea ce vom propune, ce am în minte, ca să redimensionăm sistemul de burse, într-o manieră acceptabilă, este ca în zona studenţilor, dacă noi ne raportăm nu la salariul minim brut, ci la salariul minim net, vom avea o scădere a fondului de burse, aşa cum au spus şi studenţii, şi îi vedeţi că protestează, în mod natural. Cu toate acestea, în propunerea pe care am făcut-o, reducerea fondului de burse, sigur că este sub anul 2024, n-ai cum să intri în competiţie cu anul 2024, dar este cu 10% mai mare decât ce-am avut în anul 2023. Adică anul în care apare legea educaţiei şi prindem anumite luni. Deci s-a redus faţă de 2024, dar este cu 10% mai mare decât 2023”, a mai explicat David.
„Nu facem ce ne place, facem ce trebuie”
Tăierile afectează mai mult sistemul de recompense pentru elevi, dar singurele de care nu se va atinge actualul guvern sunt bursele sociale. „Eu ştiu că bursele sociale au un rol foarte important în a aduce copiii la şcoală, în a preveni abandonul şcolar, astfel încât, dacă vreau să apăr ceva, sunt bursele sociale, nu la nivelul anului 2023, la nivelul anului 2024. Pe celelalte va trebui să le modificăm. Probabil că în zona meritului. Vom defini meritul altfel. Era definit până la 30%, dar de multe ori depăşeai 30% dintr-o clasă, că dacă erau mai mulţi cu 9,50 ajungeai şi la un procent mult mai mare din clasă care reuşea să obţină bursă de merit. Propunerea pe care lucrăm acum este 15% dintr-o clasă, nota minimă 9, şi 15% înseamnă 15%. Adică dacă sunt mai mulţi cu nota 9, vom avea criterii secundare de diferenţiere. Nu putem ieşi din 15% dacă vreau să protejez în acelaşi timp toate bursele sociale, şi vreau să fac lucrul ăsta”, a explicat ministrul.
Citește pe Antena3.ro
Despre necesitatea de a reduce fondurile pentru burse și premii, David a explicat că nu ar aplica aceste tăieri, dar e nevoit. Nu a menționat incapacitatea de plată în care ar putea intra România, foarte curând, ci doar un avertisment al premierului Ilie Bolojan referitor la riscul țării noastre de a intra în „junk” – pe lista neagră a țărilor cărora nu li se vor mai acorda împrumuturi, din cauza creșterii deficitului bugetar peste limitele admisibile.
„Niciunui ministru nu-i place să vină să reducă mai ales burse pentru copii și pentru studenți, burse pe care alți miniștri le-au dat. Nu ești într-o situație foarte plăcută și atunci încerc să port discuția în zona financiară pe următoarele coordonate. (…) Studenților și elevilor le transmit următorul mesaj: dacă aș fi în locul lor și eu aș protesta. După cum sunt convins că un student rațional și decent, dacă ar fi în locul meu, ar face ce fac eu. Altfel spus, și mie mi-ar plăcea să nu schimb nimic în sistemul de bursă. Numai că un ministru uneori nu face ce-i place, face ce trebuie să facă. Ăsta este adevărul. Normele profesorilor. Iar colegilor profesori și sindicatelor le transmit exact același lucru. Eu aș fi nemulțumit să trebuiască să mi se schimbe numărul de ore din urmă. E o situație, cum să spun, după ce m-am obișnuit cu o anumită practică, cu o anumită cutumă la școală în viață, e inconfortabil să vii și să faci o schimbare de genul acesta. Dar sunt convins că orice lider de sindicat, dacă ar fi în locul meu și responsabil pentru sistem, ar trebui să facă la fel. Asta este situația. Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem, așa că-i înțeleg. Eu trebuie să fac ce trebuie să fac”, a mai spus Daniel David.
Decalogul lui David: cele 10 reforme
Ministrul a explicat, în prima parte a conferinței de presă pe care a susținut-o ieri, cum se vor face cele 10 reforme pe care le-a propus. „Sunt 10 reforme majore pe care le văd în acest moment pentru zona noastră de Educație și de Cercetare și anume dacă merg în zona de preuniversitar, evident că prima reformă este legată de curriculum și aspectele asociate acestuia”, a declarat Daniel David.
Săptămâna aceasta vor fi aprobate planurile-cadru pentru pilotare sistemică, apoi va fi abordată zona programelor și conținuturilor pentru discipline.
După aprobarea noilor planuri-cadru pentru liceu urmează refacerea manualelor, trainingul pentru profesorii din sistemul preuniversitar, dar și comasări de unități de învățământ și reorganizarea titularizării. De asemenea, ministrul a explicat că dacă va crește norma didactică pentru profesorii din preuniversitar, echitabil este să crească și în sistemul universitar.
Pentru elaborarea noului conținut al materiilor care se vor studia la liceu și pentru noile manuale se va lucra cu specialiști, în comisii pentru fiecare disciplină. Experții vor analiza mai multe modele de programe pentru fiecare disciplină, preluate din mai multe țări europene. În anul școlar 2026-2027 va începe clasa a IX-a noua generație de după reforma curriculară.
„Avem planurile-cadru standard pentru învățământul liceal în această săptămână. Vom da drumul și planurilor-cadru pentru pilotare sistemică, urmând ca după aceea să ne mutăm în zona programelor, în zona conținuturilor pentru disciplinele despre care am vorbit și pe care le-am pus în planurile-cadru. Aceste programe sunt gândite să se încheie prin luna noiembrie a acestui an. Ideea fundamentală este să avem comisii mixte, cu specialiști din zona preuniversitară, universitară, Academia Română și asociațiile profesionale. Fiecare comisie va avea două-trei modele de programe pentru disciplina respectivă, inspirate din diverse țări – probabil țări nordice, anglo-saxone sau din America Latină. Mă aștept să avem un curriculum mult mai aerisit, mai relevant și mai bine conectat cu conținuturile universitare. Sper ca la sfârșitul anului să anunțăm licitația pentru manuale, iar anul viitor să începem formarea profesorilor pe baza noilor conținuturi. Din anul școlar 2026–2027 vom avea prima generație care începe clasa a IX-a într-o nouă logică curriculară. După încheierea reformei la nivel liceal, ne vom extinde la învățământul primar, gimnazial și educație timpurie”, a explicat David.
În legătură cu infrastructura școlară, David a explicat că va trebui să discute cu reprezentanții administrației locale, acolo unde vor fi făcute comasări de unități de învățământ, pentru că infrastructura nu ține de Ministerul Educației și Cercetării, ci de administrația locală.
Va fi introdus un nou sistem de evaluare
Evaluarea va fi regândită și aplicată în tot sistemul de Educație. „Reforma numărul doi este reforma evaluării. Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare pentru învățământul liceal. Vom elabora aceste standarde odată cu programele pentru liceu, iar pentru gimnazial și primar, în ianuarie 2026. Până în toamnă, voi veni cu acele modele pe care mi le-ați cerut când am prezentat raportul QX. Se va schimba evaluarea națională: mai multe materii, mai multe competențe. Vom propune un model în toamnă, pe care să îl discutăm public și să alegem o variantă larg acceptată în sistem. Nu va intra imediat, avem timp să o gândim bine. Alte aspecte țin de evaluarea performanțelor individuale și de evaluările instituționale. De multe ori, evaluările actuale pot fi forme fără fond, fără relevanță reală. Vom lucra pentru a avea evaluări adecvate și relevante”, a explicat ministrul.
Al doilea mandat, simplu și direct spus, trebuie să-l vedem așa cum este: un mandat de reforme și pentru criză. Când este vorba despre reforme majore, întotdeauna faci anumite schimbări, anumite măsuri sunt implementate.
