Punţi între teorie şi practică. IMM-urile pun bazele viitoarei forţe de muncă…

♦ „Dual înseamnă aplicabilitate la toate nivelurile de educaţie. Este la fel de important şi la şcoala doctorală să avem acelaşi nivel de aplicabilitate, aşa va creşte societatea“ ♦ „Cred că toată lumea ar trebui să înţeleagă că învăţământul dual nu ar trebui să fie o Cenuşăreasă a educaţiei şi nu ar trebui să fie văzut ca o ultimă soluţie. Aici este important şi rolul nostru ca mediu de afaceri“.

Într-un context în care România încă se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă calificată, iar sistemul de educaţie este tot mai des criticat pentru lipsa de corelare cu realitatea economică, învăţământul dual se conturează tot mai clar ca o soluţie pentru dezvoltarea busines­sului pe termen lung.  Învăţământul dual nu mai trebuie tratat ca o opţiune marginală, ci ca o investiţie strategică în viitorul pieţei muncii din România, iar

IMM-urile pot fi motorul acestei transformări prin iniţiative concrete şi implicare activă, au fost câteva dintre concluziile conferinţei Dual NextGen „Prin educaţie către meseriile viitorului“.

Evenimentul a fost organizat de IMM Club la Bucureşti, în parteneriat cu Ziarul Financiar. Sponsorii con­ferinţei au fost Puratos, CREFOP, Bakery School România, Smart Reports, Bridge to Information.

„Proiectul pe care îl lansăm astăzi nu este doar o iniţiativă educaţională, ci îşi propune să fie o mişcare care să transforme radical modul  în care înţelegem educaţia în România. Ştim cu toţii că pornim de la nişte provocări. Este şi unul dintre motivele pentru care suntem nici cu toţii astăzi. Din primul discurs al preşedintelui Nicuşor Dan, am reţinut că în educaţie este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, să stimulăm gândirea critică, să corelăm învăţământul cu piaţa muncii“, a spus  Melinda Morariu, director general, IMM Club, în cadrul evenimentului.

Ea  a subliniat că proiectul Dual NextGen lansat de IMM Club îşi propune să transforme educaţia profesională într-un sistem în care teoria şi practica coexistă şi se alimentează reciproc.

„Viziunea noastră este să ne imaginăm România în care educaţia nu mai este o insulă izolată de realitate, ci o punte solidă între teorie şi practică, o societate în care teoria serveşte practicii şi invers, unde curriculele se construiesc pornind de la nevoile reale ale pieţei muncii şi ale societăţii. Vedem o lume în care toate tipurile de organizaţii, de la

IMM-uri locale la corporaţii multinaţionale, de la instituţii publice la ONG-uri de cartier, devin parteneri în procesul de formare şi nu doar beneficiari pasivi. Nu trebuie să stăm să aşteptăm de la alţii“, a completat Melinda Morariu.

Octavian Dan, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene, a spus că lansează o federaţie care va fi membră în IMM România pentru a putea fi prezenţi unde se iau deciziile, adică în Ministerul Educaţiei.

„Nu există copii care să nu aibă un talent. Ei sunt influenţaţi de ce fac cei mai mari decât ei. Stigmatul acesta este unul care pleacă de la gimnaziu. (…) Dual înseamnă aplicabilitate la toate nivelurile de educaţie. Este la fel de important şi la şcoala doctorală să avem acelaşi nivel de aplicabilitate, aşa va creşte societatea“, a adăugat el.

Mioara Iofciulescu, vicepre­şedintă, Departament dezvoltarea reţelei parteneriale, UGIR, crede că învăţământul dual nu ar trebui să fie privit de părinţi ca o ultimă soluţie. Companiile au şi ele un rol important în schimbarea acestei imagini negative.

„Cred că este foarte importantă imaginea acestui învăţământ dual în România. Cred că schimbarea legii învăţământului ne ajută pentru că vom avea posibilitatea ca pentru orice copil care intră pe filieră duală să atingă cel mai înalt nivel de educaţie, să dea acel bacalaureat specializat. Cred că toată lumea ar trebui să înţeleagă că învăţământul dual nu ar trebui să fie o Cenuşăreasă a educaţiei şi nu ar trebui să fie văzut ca o ultimă soluţie. Aici este important şi rolul nostru ca mediu de afaceri“, a explicat Mioara Iofciulescu.

Această implicare a mediului de business se concretizează deja în iniţiative locale care pot deveni modele scalabile. Adriana Costea, HR manager la CTE Trailers, a povestit despre un parteneriat început în 2020 cu un liceu din Ciorogârla, prin care compania susţine o clasă de mecanici.

„Am început învăţământul dual în 2020 – 2021. Ne-am asumat un parteneriat pe 10 ani cu liceul din Ciorogârla să avem o clasă de mecanici. Mergem la întâlnirile cu părinţii, povestim despre ce înseamnă o meserie.  Cred că ar fi foarte important să facem cunoscută mult mai mult importanţa învăţământului dual, să putem să ne organizăm în bresle, în clase economice, astfel încât copiii şi oamenii care nu au reuşit să aibă o meserie să prindă drag de aceste bresle, să actualizăm curricula şi modul în care se face învăţământul azi“, a punctat ea.

Pe lângă componenta instituţională, şi percepţiile sociale trebuie schimbate.

Mihaela Popovici, manager de proiect la Bakery School, a evidenţiat barierele culturale care afectează traseul educaţional al tinerilor din medii vulnerabile.

„Sintagmele acestea – dacă eşti de la ţară nu vei reuşi, dacă nu ai facultate nu vei reuşi – sunt încă prezente. Lucrăm active în a le elimina. Am înţeles că trebuie să fim aproape de părinţi, să le explicăm care sunt beneficiile unui program de învăţământ dual“, a spus ea.

Aceeaşi direcţie este susţinută şi de Simona David-Crisbăşanu, preşedintele Coa­liţiei pentru Educaţie, care accentuează influ­enţa decisivă a familiei în alegerea traseului educaţional. „Studiile ne arată că influenţa familiei este covârşitoare când vine vorba despre alegerea studiilor. De aceea este foarte important ca părinţii să fie informaţi, să ştie. Ar fi un plus dacă s-ar duce organizaţiile, companiile, în şcoli şi să vorbească, să le explice copiilor, părinţilor“, explică ea.

În final, perspectiva dezvoltării personale completează tabloul. Liliana Păduraru, coach vocaţional, a evidenţiat valoarea practică şi psihologică a unei meserii în contextul actual.

„Cred că meseria este brăţară de aur. Într-o societate în transformare, abilitatea de a fi flexibil, de a avea o meserie de bază care să-ţi asigure supravieţuirea, este foarte valoroasă. Tinerii trebuie să se cunoască foarte bine şi să ştie care este acel vis care trebuie să devină realitate“, crede ea.

 

Octavian Dan, preşedinte, Asociaţia Firmelor Bihorene

► Lansăm o federaţie care va fi membră în IMM România, să putem să nu fim doar cu bună intenţie, să fim prezenţi unde se iau deciziile, Ministerul Educaţiei.

► Nu există copii care să nu aibă un talent. Ei sunt influenţaţi de ce fac cei mai mari decât ei. Stigmatul acesta care priveşte învăţământul dual este unul care pleacă de la gimnaziu.

► Dual înseamnă aplicabilitate la toate nivelurile de educaţie. Este la fel de important şi la şcoala doctorală să avem acelaşi nivel de aplicabilitate, aşa va creşte societatea.

 

Mioara Iofciulescu, vicepreşedintă, Departament dezvoltarea reţelei parteneriale, UGIR

► Avem nevoie de învăţare aplicată, de practică, indiferent de unde lucrăm. Cred că este foarte importantă imaginea acestui învăţământ dual în România.

► Cred că toată lumea ar trebui să înţeleagă că învăţământul dual nu ar trebui să fie o Cenuşăreasă a educaţiei şi nu ar trebui să fie văzut ca o ultimă soluţie. Aici este important şi rolul nostru ca mediu de afaceri.

► Avem nevoie de o preocupare şi de o viziune holistică. Accentul trebuie să fie pus pe copii.

 

Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct, Ziarul Financiar

► Săptămâna de Şcoală Altfel ar putea fi o invitaţie adresată companiilor de a se duce către directorii de şcoli.

► M-aş bucura să văd în toate şcolile din ţară 10 scrisori pe masa directorului de şcoală în care companiile să le spună că vor să vină în Săptămâna Altfel să le prezinte copiilor ce înseamnă să fii mecanic auto sau alte meserii.

► În momentul în care ţi se tot închid uşi în nas, trebuie să găseşti portiţa pe care poţi să intri şi să ajungi la elevi.

 

Alexandru Lică,  şef de catedră, Şcoala de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă Pavel Zăgănescu Boldeşti

► Şcoala de subofiţeri nu se adresează minorilor, ei sunt deja adulţi, ne caută ei deja. Nu trebuie să convingem părinţii, nu trebuie să îi convingem nici pe ei.

► Pompierii reprezintă un brand, ne bucurăm de foarte multă popularitate. Elevii aleg meseria pentru că vor să facă bine.

► Printre cei care vin la noi sunt şi oameni care au absolvit studii universitare sau sunt în curs de absolvire.

 

Adriana Costea, HR manager, CTE Trailers

► Principalul motiv pentru care ne-am implicat a fost nevoia. Este foarte important să acţionezi, să te gândeşti la soluţii, să cauţi alternative. Am găsit în învăţământul dual o soluţie reală şi durabilă.

► Nu este uşor, avem de lucrat la mentalităţi. Sunt convinsă că meseria este cu adevărat importantă, trebuie să îi dăm locul pe care îl merită. Un meseriaş bun este considerat un brand în ziua de astăzi.

► Meseria înseamnă demnitate, înseamnă statut.

 

Liviu Sav, cofondator, Bridge to Information

► Noi acţionăm şi pe alte paliere, acţionăm pentru a crea o Românie mai bună. Credem că începând şi acţionând inspirăm. Acţiunea inspiră pe cei din jurul nostru să înceapă şi ei să se mişte.

► Noi acţionăm prin Secretele antreprenorului de succes, o serie de evenimente cu care am pornit acum doi ani şi jumătate şi am trecut prin şase oraşe în fiecare an, Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Sibiu şi Iaşi.

 

Cristina Vlădescu, consilier şcolar, CREFOP 

► Identitatea profesională este o temă foarte importantă pentru mine. Identitatea nu este fixă, este mereu reconstruită. Unii dintre oameni pot merge la lucru fără să aibă satisfacţie şi este păcat.

► O criză de identitate profesională este şi una personală. De asta e bine ca noi, adulţii, înainte să avem o reconversie profesională, să testăm, să găsim sens. 

► Mereu ne regăsim pe noi prin tot ceea ce facem, prin ce relaţii creăm.

 

Adina Rada, fondator, Educaţie Digitală şi STEAM

► Anul 2025 este declarat anul naţional al copilului în România, iar fiecare primărie trebuie să aloce fonduri pentru dezvoltarea educaţională.

► Avem nevoie de programe de dezvoltare personală nonformală pentru elevi.

► Trebuie să pregătim copiii, trebuie să pregătim părinţii. Surse de finanţare găsim destule, putem găsi fonduri şi pentru asta. Educaţia generează dezvoltare, avem posibilitatea de a atrage sponsorizări din partea companiilor şi alte tipuri de finanţare.

 

Simona David-Crisbăşanu, preşedinte, Coaliţia pentru Educaţie

► Studiile ne arată că influenţa familiei este covârşitoare când vine vorba despre alegerea studiilor. Ar fi un plus dacă s-ar duce organizaţiile, companiile, în şcoli şi să vorbească, să le explice copiilor, părinţilor.

► Acest tip de examen cu miză foarte mare (evaluarea naţională – n.red.) nu este ceva comun la nivel internaţional.

► Modul de abordare cu alocarea computerizată a absolvenţilor nu ajută elevii să ajungă să studieze în domeniile care li se potrivesc.

 

Eugenia Alecu, coordonator, Societatea Antreprenorială Studenţească, USAMV Bucureşti

► Pentru cei care sunt la facultăţile noastre, familia joacă un rol foarte important şi îi sprijină să ducă mai departe afacerile de familie, să studieze horticultură, agricultură, biotehnologii. Au un rol foarte important părinţii.

► Competenţele pot fi identificate prin ateliere de lucru care se pot face cu licee, universităţi, companii, în special cele care sunt interesate să angajeze.

► Este foarte important ca elevii să participe la cât mai multe activităţi.

 

Mihaela Popovici, manager de proiect, Bakery School

► Misiunea Bakery School a fost încă de la început să dea în piaţa muncii tineri pasionaţi şi calificaţi în piaţa brutăriei. În momentul acesta suntem în parteneriat cu două licee.

► Recomandările elevilor care au trecut pragul Bakery School sunt foarte importante. Avem campanii active prin evenimente prin care menţionăm acest proiect Bakery School şi de ce credem noi că este important să avem copii care să aibă o meserie concretă.

► Pe copii îi motivează dorinţa de a realiza ceva cu mâna lor, de a avea o meserie concretă la finalul celor trei ani de studiu.

 

Mario Şandru, student, Universitatea Politehnică din Bucureşti

► Încă din şcoala generală ştiam ce nu aş vrea să fac, că nu vreau să ajung avocat sau doctor. Mi-a plăcut mereu partea de marketing şi am avut de ales între ASE şi Politehnică. Am ales Politehnica.

► Nu am făcut teste înainte, am vorbit cu studenţii de la ambele şcoli şi apoi am decis.

► Peste jumătate dintre cei pe care îi ştiu eu au venit la Politehnică pentru că aşa trebuie. Este adevărat că poţi să afli despre cum e viaţa de student la Politehnică doar din asociaţiile de studenţi.

 

Liliana Păduraru, coach vocaţional, Light Coaching & Consulting

► Există foarte mare confuzie, tinerilor le lipseşte această ghidare timpurie din gimnaziu, ei se confruntă cu frica de eşec, frica de a nu fi suficient de buni.

► Cred că meseria este brăţară de aur. Într-o societate în transformare, abilitatea de a fi flexibil, de a avea o meserie de bază care să-ţi asigure supravieţuirea, este foarte valoroasă.

► Tinerii trebuie să se cunoască foarte bine şi să ştie care este acel vis care trebuie să devină realitate.

 

Melinda Morariu, director general, IMM Club

► Proiectul pe care îl lansăm astăzi nu este doar o iniţiativă educaţională, ci îşi propune să fie o mişcare care să transforme radical modul în care înţelegem educaţia în România. Ştim cu toţii că pornim de la nişte provocări.

► Viziunea noastră este să ne imaginăm o Românie în care educaţia nu mai este o insulă izolată de realitate, ci o punte solidă între teorie şi practică, o societate în care teoria serveşte practicii şi invers, unde curriculele se construiesc pornind de la nevoile reale ale pieţei muncii şi ale societăţii.

 

Alin Angheluţă, profesor, Bucharest University of Economic Studies

► Ai nevoie de bază, dar ai nevoie şi de educaţie continuă.

► Avem o verigă lipsă în educaţie, şi anume educaţia financiară. Oamenii trebuie să înţeleagă legătura dintre valoarea muncii şi salariu.

► Industriile se schimbă şi noi trebuie să pregătim oamenii pentru viitor. Meseriile se schimbă, este important să înveţi cum să înveţi. Este o greşeală să le dai studenţilor ce vor ei, trebuie să îi învăţăm de ce este util să înveţe statistică, de exemplu.

 

Lavinia Cosma, consilier în carieră

► Consilierea pentru adolescenţi este un proces care vine să îi sprijine să îşi descopere abilităţile. Facem o corelare între abilităţi, profesie şi posibilitatea familiei. Tot ceea ce copilul descoperă despre el însuşi trebuie încadrat în lumea lui. Trebuie să fie sprijinit în familie în tot ceea ce face.

► Avem nevoie de consiliere pentru că şcoala românească, aşa cum e ea azi, duce lipsă de un sistem de consiliere pentru copii, astfel încât să-i ghideze. Foarte puţini copii ştiu ce vor să facă.

 

Madlena Nen, profesor, ASE Bucureşti

► Sunt cadru didactic de 25 de ani, am predat la Academia Tehnică Militară, acum predau la ASE, la FABIZ.

► Coordonez un program de MBA nou, MBA în economia educaţiei şi leadership. Acest MBA este un program în parteneriat cu Banca Mondială, EY, iar de curând s-a alăturat AVE parteneriatului.

► Grupul ţintă este format din persoane care lucrează în educaţie şi economie. Grupurile ţintă sunt formate din persoane din Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi altele.