Aşteptate de ani buni, „noile” planuri cadru pentru
liceu se dovedesc a fi „vechile” planuri cadru pentru liceu.
FOTO Shutterstock
Ministrul Daniel David spune că ar acorda şcolii
româneşti nota 7. Dar atunci cum de suntem ultimii din Europa la evaluarea
PISA? Ca mai apoi, tot ministrul David să spună ca învăţământul liceal românesc
se află nici măcar în Evul Mediu, ci în Epoca de Piatră! Cum se împacă cele
două afirmaţii?
Noile planuri cadru par dedicate mai degrabă
profesorilor, nu elevilor. Păstrează un număr de ore imens în Trunchiul Comun,
TC, pentru a conserva normele profesorilor. Nu propune discipline şi
conţinuturi noi, pentru a nu obliga
profesorii la eforturi suplimentare de învăţare şi adaptare. Atunci cum se
aplică lozincă „elevul este în centrul învăţării?
Ar mai fi de remarcat că ciclul liceal, cel puţin
clasela a XI-a şi a XII-a, reprezintă o etapă de preprofesionalizare, nu de
cultură generală, pentru că elevii şi-au ales cariera profesională în viaţă. Un
început există, planurile cadru prevăd mai multe ore opţionale la aceste clase,
rămâne ca profesorii să ofere cursurile pe care aceştia le cer în secţiunea
CDEOȘ (curriculum la decizia elevului din oferta şcolii). Cine verifică şi
controlează că aşa vor sta lucrurile?
Să precizăm aşteptările pe care societatea le
are de la şcoală
-Scoala nu este bună sau rea în sine. Ea trebuie să
răspundă cerinţelor şi nevoilor societăţii la o etapă a evoluţiei sale.
-Scoala trebuie să se plieze pe talentele,
înclinaţiile, nevoile şi aspiraţiile elevilor, nu invers.
-„Educaţia şi formare profesională” este conceptul de
la care pleacă educaţia în UE. În şcoală trebuie să obţină elevii şi
competenţele cerute de piaţă muncii, altfel se instalează abandonul şcolar.
-Jacques Delors a esenţializat cei patru piloni ai
educaţiei: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună.
-Politica în educaţie trebuie să includă un sistem de
evaluare a rezultatelor care să nu permită ipocrizia, mistificarea şi minciuna. Un
posibil sistem este măsurarea progresului şcolar al elevilor, cu ajutorul
aplicaţiilor informatice.
-Salarizarea personalului din educaţie trebuie
realizată în funcţie de performanţă, singura cale generatoare de calitate.
-Curriculum școlar ar trebui sa fie construit pe 4
dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practică, transdisciplinară și
generatoare de învățare continuă.
Documentul elaborat de către ministerul Educaţiei
condus de Daniel David are o introducere teoretică bazată pe foarte bune
intenţii, dar la final regăsim aceleaşi planuri cadru pe care le ştim de 50 de
ani, conform zicalei: teoria că teoria, dar practica ne omoară!
Şcoli pilot
Există posibilitatea apariţiei şi funcţionării unor
„şcoli pilot”, prevăzută în OM 4575/2024, care prevede la art. 1
„(3) Unitățile-pilot funcționează cu scopul de a
implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de
politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să
cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale
inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de
organizare, finanțare și management, cu respectarea prevederilor legale
aplicabile”.
OM pare o alternativă la „noile” planuri cadru, dar a
funcţionat cu multă greutate şi în anii trecuţi, doar în câteva şcoli, pentru
că:
-scolile nu au resursa umană necesară generării unei
noi filosofii curriculare;
-examenele de absolvire se bazează pe curriculumul
oficial emis de minister. Elevii şcolilor pilot cum vor susţine aceste examene,
dacă au învăţat pe alt curriculum? Vor primi alte subiecte? Ce înseamnă
„respectarea prevederilor legale aplicabile”, existentă în OM?
-Cum se vor putea transfera elevii de la şcoli pilot
la şcoli obişnuite, dacă au învăţat pe alt curriculum? Vor fi primiţi fără
examene de diferenţe?
-Admiterea la facultate şi materiile învăţate în
învăţământul superior se bazează pe curriculumul oficial din învăţământul
preuniversitar. Ce vor face elevii veniţi de la şcoli pilot?
Sistemul de învăţământ de stat are un caracter unitar
prin prisma observațiilor de mai sus. El trebuie schimbat în totalitate,
experimentele cu scoli pilot se lovesc de prudenţa părinţilor şi elevilor, care
nu înţeleg experimente ce pot afecta viitorul elevilor.
Există şcoli şi sisteme private care nu respectă
curriculumul naţional românesc. La aceste şcoli se susţine Bacalaureatul
Internaţional, sau un Bacalaureat al ţării din care provine curriculumul. Dar
părinţii şi elevii ştiu de la început la ce se obligă când apelează la astfel
de unităţi şcolare private.
Planurile cadru propuse de ministerul Educaţiei
Sunt aproape identice cu acelea anterioare anului
1990.
Prima observaţie. Competentele cheie din UE, în număr
de opt, sunt acceptate şi stau la şi baza învăţământului românesc.
Dintre acestea, următoarele sunt foarte importante:
(5) competențe de viață (personale/sociale/de a
învăța să învățăm);
(6) competențe civice;
(7) competențe antreprenoriale.
(8) competențe de expresie și sensibilitate
culturală.
La ce discipline se formează şi se consolidează
aceste competențe?
În aria curriculară „Om şi societate”, la profilul
Real, specializarea matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim
disciplinele ce transmit cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria
comunismului şi Istoria evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplina
socio-umana, Religie. La disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică,
Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a
XII-a, câte o oră pe săptămână. Îi las pe cititori să constate legătura dintre
aceste discipline şi cele patru competenţe menţionate!
Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie
pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe
săptămână, care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:
-Legislatie românească, Constituţia României,
legislaţie internaţională comparativă;
-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor
şi adulţilor;
-Educatie financiară;
-Codul bunelor maniere;
-Educatie interculturală;
-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi
dezvoltare a unei afaceri;
-Gestionarea proprierei cariere profesionale.
Disciplina „Consiliere şi Orientare” este vechea
„Dirigenţie”, în care dirigintele clasei se ocupă de gestionarea relaţiei
elevilor cu şcoala, observaţii şi reclamaţii din ambele părţi, nu are legătură
cu cele 4 competenţe cheie enunţate.
Profesorii care predau la disciplina socio-umana pot
fi pregătiţi suplimentar pentru a fi capabili să transfere elevilor
competenţele menţionate, esenţiale în viaţă astăzi, şi care să răspundă
provocărilor cu care se confruntă societatea astăzi, diferite de acele cu care
se confrunta în urmă cu 50 de ani. Sigur, sunt necesare eforturi mari, la care
profesorii refuză se se înhame.
Cum respectă planurile cadru diversitatea personalităţilor elevilor
Sunt suficiente câteva cifre.
Trunchiul comun se constituie din discipline/domenii
de studiu/module de
pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de
filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15
discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat
săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv
dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11discipline la clasa a
XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore
la clasa a XII-a.
Orele la dispoziţia elevilor sunt repartizate astfel:
1-3 ore la clasele a IX-a şi a X-a, din 30-33 de ore, şi 5-6 ore la clasele a
XI-a şi a XII-a. Comparaţia cu planurile cadru din ţări avansate în privinţa
educaţiei este frapantă. În aceste ţări Trunchiul Comun conţine 5-6 discipline,
restul îşi alege elevul în funcţie de personalitatea sa.
Nu cred că autorii planurilor cadru nu au studiat şi
ce se intampla în alte ţări.
Alegerea
prezentată ca „noile” planuri cadru rezultă din respectarea intereselor
profesorilor, nu ale elevilor.