Directoarea Colegiului Național ‘Costache Negruzzi’ din Iași, Camelia Gavrilă, afirmă că este posibil ca anul acesta să fie mai multe note de 9 și 10 la proba scrisă la Limba și literatura română din această sesiune a examenului național de Bacalaureat.
‘Subiectele mi se par rezonabile, echilibrate, în sensul că permit și elevilor o pregătire de nivel mediu să depășească această probă aflată mereu cu emoție în fața candidaților. Dar sunt și suficiente cerințe, itemi, care implică o anumită subtilitate și care permit anumite diferențieri și ierarhizări ale elevilor. (…) Putem să ne așteptăm la suficient de multe note de 9 și de 10 și pentru zona unor licee unde elevii au competențe mai degrabă tehnice, tehnologice și nu sunt atât de cufundați în lectură’, a declarat, pentru AGERPRES, Camelia Gavrilă.
În opinia sa, obținerea unor note mari ține de măsura în care elevii ating cerințele subliniate de barem.
‘Ține de modul în care, de exemplu, la textul argumentativ pleacă de la o ipoteză, aduce două argumente, un contra argument, ajunge la o concluzie, include conectorii necesari. De asemenea, la personaj contează foarte mult frazarea, expresivitatea, limbajul critic, faptul că ilustrează că este cunoscut textul respectiv, că pune un ‘diagnostic’ adecvat personajului și îl așează într-un context, că stabilește corelații cu spațiul operei în întregul ei. Este important să arate că știe ce înseamnă elemente de caracterizare, să se refere de exemplu la aspecte realiste, psihologice, la elemente de psihologie abisală, de relații dintre social și psihologic. Sunt nuanțe care pot da plus lucrării și conținutului. Trebuie să fie o anumită profunzime, și o anumită argumentare coerentă și o frazare demnă de un absolvent de liceu’, a explicat directoarea colegiului.
Ea a menționat că la primele cerințe de la subiectul 1 erau necesare explorarea și înțelegerea unui text.
‘Suntem în zona unor cerințe rezonabile chiar și în zona sinonimelor, caracteristicile persoanelor evocate fiind absolut transparente în text. Cred că subiectul putea fi parcurs cu ușurință iar în textul argumentativ elevii trebuiau să abordeze relația dintre aparență și esență, aspectul exterior și modul în care o persoană se prezintă și care sunt calitățile acesteia. E o temă plăcută și interesantă, care permite a disocia între faptul că aspectul fizic, canoanele estetice sunt mai puțin importante decât valoarea oamenilor, ceea ce spun aceștia, lucrurile pe care le înfăptuiesc, calitățile morale pe care noi le descoperim treptat în relație cu ei’, a spus Camelia Gavrilă.
Evocarea lui Vasile Pârvan și a modului în care era perceput de studenți, de cei interesați de arheologie, este apreciată de reputata profesoară ieșeană.
‘Apreciez un text bun și ofertant prin semnificațiile respective legate de patosul, talentul oratoric, profunzimea cunoștințelor, modalitatea în care Vasile Pârvan se prezintă și reușește să seducă auditoriul și să furnizeze informații importante. Dacă nu putem vorbi de aspecte imprevizibile sau extrem de natură critică, vorbim de calitatea unor texte bine gândite’, a subliniat ea.
Al doilea subiect, susține aceasta, preia un text dintr-o piesă de teatru, adică este un text dramatic care solicită câteva precizări legate de rolul notațiilor.
‘E un text bine ales chiar dacă elevii nu cunosc conținutul. E o comedie tragică, un text cu valențe profunde legate de lumea de mahala și de destinele tragice ale personajelor. Secvența selectată, prin indicațiile scenice respective permite o disociere între ce înseamnă conținutul textului dramatic propriu-zis, intervenția personajelor, dialogurile și notațiile prin care autorul, de obicei dramatic, este prezent prin aceste indicații care pot fi folositoare și regizorului și care trimit la locul, contextul, timpul, atmosfera în care se desfășoară acțiunea, reacția personajelor, stările lor psihologice. Sunt indici care pot permite elevului să construiască o semnificație a acestor notații a autorului’, a detaliat Camelia Gavrilă.
Potrivit acesteia, subiectul al treilea, eseul, care de fiecare dată este o temă neliniștitoare pentru elevi, de data aceasta pornește de la posibilitatea de a alege de la doi scriitori care fac parte din literatura clasică, consacrată prin valoare. ‘Sunt doi scriitori canonici care nu pot fi ignorați în pregătirea cu seriozitate a unui examen. Vorbim de Ioan Slavici și Ion Creangă. Cu siguranță elevii s-au referit la povestea lui ‘Harap-Alb’, un basm cult. Pe de altă parte, de la Slavici, ‘Moara cu noroc’, un text de referință, o nuvelă psihologică’, a afirmat ea.
În opinia sa, pentru a răspunde cerințelor acestui subiect, ar fi fost important ca elevii să ‘decupeze personajul’ la care au făcut referire, cum ar fi de exemplu personajul de tip inițiatic, dacă ne referim la Harap-Alb, care parcurge probe, testări ale calităților morale, ale aspectelor sufletești, inițierea erotică, loialitatea, dar și la calitățile personajului.
‘De asemenea, foarte importantă era sublinierea elementelor acestea de antropomorfizare, de umanizare a fantasticului în creația lui Creangă. Chiar dacă avem elemente fabuloase, personaje cu calități deosebite, aspecte magice, aceste personaje auxiliare care îl însoțesc pe Harap-Alb fac ceea ce înseamnă magicul, miraculosul în povestea clasică, în timp ce personajul își păstrează natura sa umană. Desigur, și modul în care au evidențiat elementele de caracterizare, identificarea unor secvențe sugestive, referirea la acest specific al personajului de basm, al personajului inițiatic, al drumului de maturizare, spre înțelepciune, al cumulului de trăsături fizice, morale, intelectuale, sufletești înseamnă și șansa unei note bune. Evident, cu referiri și la aspecte care țin de stilistica textului, de arta literară, de arta portretistică la Ion Creangă’, a opinat Camelia Gavrilă.
Ea a adăugat că la Ioan Slavici nuvela psihologică este mult mai complexă.
‘Înseamnă relații tensionate, aspecte morale care țin și de valoarea etică, morală a lucrărilor lui Slavici. Înseamnă o urmărire a unor elemente de viață psihologică, de relații de cuplu care sunt viciate de aspecte care presupun aspectul material, dezumanizarea sub presiunea dorinței de bani, de avere. Înseamnă mutații psihologice, psihanalitice care ar putea fi explorate în relația dintre Ana, pe de o parte, și Lică, în acel triunghi Ghiță-Lică-Ana. Deci, subiectul e mult mai complex. Trebuie subliniată și atmosfera. Târgurile de provincie, satul ardelenesc sunt temele recurente ale lui Slavici, care pot fi regăsite și în elementele de construcție a personajelor. Aspectul social poate fi dublat de aspectul psihologic, de relațiile abisale, profunde, de tensiuni, trăiri și contexte sociale’, a afirmat Camelia Gavrilă. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* Participare de 98,71% la prima probă scrisă a Bacalaureatului; 25 de candidați eliminați