♦ Vasi Grecu, fost profesor de matematică în Miercurea-Ciuc, este cercetaş de peste 31 de ani şi coordonator al ONG-ului SOS Ţara Făgăraşului, prin care a reuşit să transforme pasiunea pentru educaţie şi natură într-un mod de viaţă ♦ „Cercetăşia ne-a schimbat şi pe noi şi pe copiii noştri. Ne-a dat posibilitatea să creştem împreună“, povesteşte el referindu-se la o comunitate care strânge în jur de 7.000 de oameni în România şi peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume.
A renunţat la cariera didactică în 2001, dar a continuat să folosească matematică în tot ceea ce face. A vrut să devină antreprenor şi a avut o firmă care a dat faliment la criza din 2008-2009. Din 2005 însă, s-a dedicat educaţiei şi creării de comunităţi sustenabile. Nu doar matematica îl ajută, ci mai ales dorinţa permanentă de a învăţa, de a se dezvolta. Recunoaşte că astăzi printre cei mai buni profesori ai săi sunt chiar copiii care vin în taberele pe care le organizează.
A învăţat să aplice pentru a obţine fonduri europene, a scris şi a câştigat proiecte, a construit de la zero opt refugii montante în Făgăraş, a ecologizat văi de munte şi a scos alături de voluntari zeci de tone de plastic, a colaborat cu universităţi pentru a prezenta flora montană. A fost susţinut în activitatea pe care o derulează şi de sponsorizări venite de la companii, dar admite că mai este loc de creştere în direcţia implicării reale a corporaţiilor în susţinerea unor comunităţi locale. „E greu, e greu. Aşteptăm. Nu e târziu niciodată“.
Într-o lume în care ESG-ul şi sustenabilitatea sunt pe buzele tuturor marilor companii, implicarea care trece dincolo de cuvinte se lasă încă aşteptată. Până la corporaţii, micile proiecte antreprenoriale sunt cele care dau tonul schimbării în mod real, aplicat, vizibil, cu impact.
„Sunt două linii care mă ghidează. Prima este dragostea pentru copii. Am predat matematică, am fost foarte exigent din punct de vedere al profesorului de matematică, dar pot să confirme generaţiile cu care am lucrat, că am fost prieten cu toţi copiii şi ne-am înţeles foarte bine. Deci, un impuls mi-l dă această idee de a continua activitatea cu copiii şi la pensie şi de a rămâne aproape de ei. Şi a doua linie este curiozitatea. Sunt foarte curios să învăţ lucruri noi şi în ceea ce fac acum învăţ întruna. Învăţ pentru a le da mai departe, nu pentru mine. Dar sunt mereu în căutare de lucruri noi, am început să învăţ şi chimie, şi în fizică, deşi nu mi-au prea plăcut în liceu. Eu eram axat în matematică şi pe gazeta matematică, dar încet, încet descoper că sunt foarte utile“.
Modelul său de educaţie, bazat pe practică, comunitate şi respect faţă de natură, l-a determinat să dezvolte mai multe proiecte în zona Făgăraşului, precum centrul educaţional STEM Copăcel şi Eco Scout Camping, un spaţiu complet ecologic destinat copiilor şi tinerilor.
Campingul, construit fără beton, cu tehnici tradiţionale, funcţionează după reguli cercetăşeşti şi găzduieşte mii de copii în cadrul taberelor sau programelor educaţionale.
„Îi învăţ să construiască geodomuri, deci facem matematică aplicată. Chiar dacă nu place la toată lumea, foloseşte la toată lumea“.
Personajul educativ Tami, o bufniţă inspirată din educaţia elveţiană (Globi), este un alt instrument de învăţare folosit în ateliere. „Tami este intermediarul între adult şi copil“. Prima carte cu Tami, intitulată Tami în mijlocul naturii, este în curs de pregătire şi va conţine poveşti reale despre supravieţuire şi trai în natură.
„Nu va fi o expunere, ci o interacţiune. Tami va merge acolo unde e chemată de copii, iar ei vor scrie poveştile.“ Cartea este susţinută printr-o campanie de strângere de fonduri Bikeathon Ţara Făgăraşului, unde participanţii pedalează pentru proiectele educaţionale din zonă. Prima carte va fi scoasă în ediţie limitată şi va ajunge în toate bibliotecile şi şcolile din Ţara Făgăraşului. Abia apoi, dacă vor fi solicitări pentru carte, ea va intra într-un tiraj mai mare pentru a putea fi comercializată.
„Copiii învaţă din practică, nu din predici. Iar când văd ce pot face cu mâinile lor, li se schimbă privirea.“ Prin cluburi, ateliere, tabere şi campanii, el reuşeşte să creeze un ecosistem educaţional în Ţara Făgăraşului. „Activitatea noastră principală este să creăm lucruri educaţionale care să ajungă la cât mai multă lume.“
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.