Pentru al șaselea an consecutiv, în Republica Moldova este implementat un nou concept de educație – STEM și STEAM. Se crede că încă nu demult elevilor din școli li se ofereau doar cunoștințe, iar astăzi asta nu mai este suficient, este nevoie de o abordare cuprinzătoare, este important ca de la vârsta preșcolară să-i învățăm pe copii să aplice în practică, să dezvolte gîndirea critică, să lucreze în echipă, dacă apare o problemă, să-i găsească soluția.
Jurnalista portalului Noi.md a încercat să afle cum se implementează educația STEAM în țara noastră, cum se adaptează la ea elevii și profesorii, cu ce dificultăți se confruntă.
Nu vă plictisiți, ci acționați
Școala de astăzi nu înseamnă doar să ai manuale. Lumea nu stă pe loc, se schimbă rapid, oferindu-ne noi provocări. Iar educația, desigur, trebuie să țină pasul, sau chiar să o depășească.
Acum două decenii, lumea a început să vorbească despre STEM. Sună ca un cod pentru agenți secreți, nu? Dar, de fapt, totul este simplu: S – Știință, T – Tehnologie, E – Inginerie (adică tot ce ține de design) și, bineînțeles, M – Matematică, fără de care nu poți merge nicăieri. Acestor patru „balene” li se alătură adesea A – Arta. La urma urmei, frumusețea și creativitatea, de asemenea, contează, dacă vrem ca lumea să înflorească și să strălucească.
Ce fel de abordare este aceasta, STEAM? Experții explică: este vorba despre faptul, că nu doar înghesuie paragrafe, ci combină toate aceste științe într-un singur „dans circular” mare și prietenos. Școlarii învață nu doar să memoreze, ci să cugete: cum să rezolve o problemă dificilă, cum să o privească din unghiuri diferite, cum să vină cu ceva neobișnuit. Și să lucreze împreună, în echipă.
la lecțiile STEAM, principalul e să nu se plictisească, ci să acționeze. Școlarii învață să-și stabilească obiective, precum căpitanii înainte de o călătorie lungă, să găsească o cale de ieșire din orice situații dificile, să înțeleagă o cantitate mare de informații, precum detectivii într-un caz complicat. Ei învață să argumenteze pe baza cazului, să-și prezinte argumentele, precum avocații în instanță, și să folosească lucruri ingenioase precum inducția și deducția (ca veritabilul Sherlock Holmes). Dar cel mai important lucru nu este doar să predai, ci să conectezi toate materiile școlare cu viața însăși, pentru ca toate aceste formule și reguli să fie utile într-un caz real. iar studierea să nu fie o îndatorire plictisitoare, ci o aventură captivantă. Pentru ca elevii să înțeleagă ce este știința nu din cărți, ci din propria lor experiență.
„Filosofia STEAM s-a îndepărtat de conceptul învechit de învățare, în care elevii memorează fapte, iar cunoștințele lor sunt testate prin teste și note. STEAM promovează dezvoltarea unor proprietăți și abilități importante: o înțelegere cuprinzătoare a problemelor, creativitate, critică, abordare inginerească, înțelegerea și aplicarea metodei științifice, înțelegerea elementelor de bază ale designului”, – scrie Tatiana Velicova, doctor în științe pedagogice și profesor asociat la Universitatea de Stat din Comrat, în studiul său pe tema educației STEAM „Practici STEAM inovatoare pentru predarea elevilor prin intermediul tehnologiilor mobile”.
În pas cu timpul
Desigur, o idee precum STEAM nu putea ocoli Republica Moldova. Din a.2019, imediat ce programele școlare au început să fie modernizate, STEAM a început să pătrundă în școlile noastre.
În iulie, 2020 Ministerul Educației, Culturii și Științei, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Asociația Națională a Companiilor TIC (ATIC) și Centrul pentru Formare și Inovare TIC „Tekwill” au semnat un Memorandum de Înțelegere „Dezvoltarea competențelor digitale, IT și STEM pe tot parcursul vieții”.
Documentul avea o intenție minunată – de a face ca generația modernă de studenți să fie inteligentă și avansată. Acesta a schițat numeroase activități: cursuri „Tekwill” în fiecare școală și cursuri utile suplimentare – cum ar fi programare, design web, design grafic și chiar inteligența artificială! Și, de asemenea, inventarea aplicaților mobile, filmarea videoclipurilor, securitatea IT. Și, desigur, instruirea profesorilor, ca ei să nu fie depășiți, și crearea mai multor locuri bugetare în universități, pentru aceste specialități moderne.
Și iată că, datorită acestei munci și cu sprijinul UNICEF în Moldova au început să fie implementate proiecte uimitoare. De exemplu, programul „EU4Moldova: Regiuni Cheie”. Acesta a fost supervizat de Ministerul Educației în parteneriat cu ATIC și a fost lansat în raioanele Ungheni și Cahul. Acolo au fost instruiți nu doar elevi, ci și profesori. Au învățat să utilizeze cele mai avansate instrumente – cele de inteligență artificială – în educația STEAM. Au participat peste o sută de copii din douăsprezece școli. Au fost selectate clase întregi, iar elevii, înarmați cu cunoștințe noi, au trebuit nu doar să asculte, ci să creeze. Să vină și să implementeze propriul proiect.
Există numeroase exemple de astfel de proiecte pe site-ul UNICEF. De exemplu, elevii de clasa a VIII-a de la Liceul din satul Sculeni, raionul Ungheni, au abordat proiectul „Eco-jurnal «Agro-Tur Sculeni». Folosind abordarea STEAM, au început să exploreze tot ce ține de agroturism: cum funcționează, de ce este necesar și de ce este așa de important pentru dezvoltarea meleagului natal. Drept urmare, au obținut o adevărată revistă digitală, care conține materiale despre experiența agroturistică locală.
Elevii de clasa a VII-a de la Liceul Teoretic «Elada» din satul Măcărești, raionul Ungheni, au lucrat la proiectul „Plantarea copacilor pentru viitor”. Au abordat o problemă serioasă – poluarea aerului. Și-au dat seama că nu este o glumă și că emisiile de gaze cu efect de seră strică aerul. Și au venit cu cea mai simplă și naturală soluție – plantarea copacilor. Și s-au apucat de treabă, sădind copaci noi în satul lor, pentru viitor.
Iar copiii de la Gimnaziul Gheorghe Asachi din satul Cucoara, raionul Cahul, au abordat o temă și mai profundă. Au observat că, dintr-un anumit motiv, se vorbește puțin despre contribuția femeilor la știință, iar acest lucru este greșit. Așa că au abordat un proiect STEAM numit „Femeile în știință: Inspirație pentru viitor”. Scopul lor principal este să arate tuturor că aportul femeilor la știință este la fel de important ca al bărbaților, și că stereotipurile de gen nu își au locul. Și au fost implementate destul de multe astfel de proiecte. Toate au fost adunate într-o carte separată, în care toate detaliile sunt descrise amănunțit. Această carte este un adevărat ajutor pentru profesorii noștri, pentru cei care doresc să-i învețe pe copii folosind metode inovatoare și tehnologii digitale. La urma urmei, principalul lucru nu este doar să predăm, ci să inspirăm.
Da, încă un punct important în mișcarea STEAM îl reprezintă, desigur, profesorii. La urma urmei, ei sunt cei care vor trebui să devină ghizi în această lume nouă, modernă a cunoașterii. Nu ar trebui doar să țină prelegeri, ci să modeleze întregul proces, ca elevii să vadă: iată legătura dintre toate materiile! De aceea avem nevoie de el, aici și acum, pentru a rezolva probleme reale!
Profesorii și inteligența artificială. Un pas spre viitor
În ianuarie, 2025 la Chișinău a avut loc o conferință orășenească cu participare internațională: „STEAM și IA – sinergia dintre pedagogie și tehnologie”. La conferință s-a vorbit despre aceea că STEAM și inteligența artificială nu sunt doar un tribut adus modei, ci o adevărată revoluție în pedagogie. Și că profesorii trebuie să însușească toate aceste inovații foarte repede, pentru a nu se pomeni pe tușă în fața progresului.
Angela Cutasevici, viceprimar de Chișinău pentru probleme sociale, a vorbit la conferință despre necesitatea formării profesorilor într-un nou concept educațional. Pentru ca să cunoască tehnologiile IT, să înțeleagă cum STEAM prietenește cu inteligența artificială. Ea a menționat că adesea elevii au însușit deja abilitățile digitale și inteligența artificială, iar profesorii uneori- nu. Așadar, dragi profesori, mergeți mai departe! Trebuie să aflăm ce oportunități deschid aceste instrumente și de ce este important să le introducem în procesul educațional.
Iar Andrei Pavaloi, șeful interimar al Direcției Educație, Tineret și Sport, le-a reamintit tuturor profesorilor de marea responsabilitate care le revine. Dacă nu posezi cunoștințe noi, nu ții pasul cu schimbările rapide, atunci s-ar putea să nu poți face față noului program, care se schimbă în fiecare an.
Studiind calea STEAM: ce a ieșit și ce mai urmează
Nadejda Cazacioc, profesoară la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”, a început studiul conceptului de educație STEAM. Au trecut trei ani de la implementare, și Nadejda a decis să-și dea seama: ce era așteptat și ce s-a reușit, de fapt? Au devenit profesorii „avansați” în domeniu? Este oare aplicată noua învățare? Și cu ce dificultăți se confruntă profesorii noștri?
Ea a realizat un studiu amplu, a intervievat 725 de profesori de diferite materii și chiar educatori de grădiniță. Și primul lucru cu care a vrut să știe a fost dacă aceștia înțelegeau măcar ce este STEAM. S-a dovedit că 32% dintre profesori asociază educația STEAM pur și simplu cu procesul de învățare, 16,55% o consideră una dintre metode și doar 12,13% înțeleg că STEAM este un concept educațional în ansamblu.
„Astfel, studiul realizat ne permite să concluzionăm, că conceptul educațional STEAM, fiind relativ nou pentru sectorul educațional din Republica Moldova, foarte important pentru dezvoltarea socio-economică a țării, a fost puțin mediatizat și mai puțin explicat și promovat profesorilor. Avem încă multe de făcut pentru a ne asigura că educația este axată pe dezvoltarea competențelor STEAM, altfel suntem departe de a dezvolta aceste competențe la elevi, foarte necesare în secolul XXI”, – arată în studiul dina. 2022 al Nadejdei Cazacioc.
Într-un comentariu pentru Noi.md, Nadejda Cazacioc a menționat că încă mai cercetează acest subiect, pe baza căruia și-a scris teza de doctorat, așa că poate să vă povestească ce a fost în ultimii șase ani și ce dificultăți mai există la introducerea educației STEAM.
Iar formarea profesorilor, potrivit Nadejda Cazacioc, are loc constant. Pentru învățătorii din nivelul primar, pentru învățătorii din cel superior și chiar pentru învățătorii de la grădiniță. De altfel, ea însăși a fost printre cei, care au organizat pentru prima dată cursuri de educație STEAM la Centrul de Educație Continuă. Cursul, care a fost aprobat de Senatul Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”, a fost urmat de aproximativ 400 de profesori.
În plus, Asociația pentru Inovații în Formare Profesională Avansată și Centrul Național pentru Inovație Digitală în Educație Clasa ViITorului organizează cursuri de formare pentru profesori.
De altfel, același Centru Clasa Viitorului, care este un parteneriat între Ministerul Educației și Științei, proiectul Viitor Technologies și operatorul de telecomunicații Orange, au lansat la mijlocul lunii mai un nou program pentru profesori – DigiProf.
Dan Perciun, Ministrul Educației și Științei, a declarat că acest program a fost lansat cu un scop clar: uniformizarea și standardizarea formării profesorilor în domeniul competențelor digitale. „Scopul nostru este ca 10.000 de profesori să finalizeze această formare către mijlocul anului viitor, ceea ce reprezintă aproape fiecare al treilea profesor din școlile din Republica Moldova. Acesta este un obiectiv ambițios, dar realizabil, datorită sprijinului UNICEF și al partenerilor Clasa Viitorului”, a declarat ministrul la evenimentul de lansare.
Învățăm pentru viață, nu pentru a bifa
Vorbind despre cum s-a schimbat educația, Nadejda Cazacioc a remarcat un lucru foarte important. Dacă comparăm vechile programe școlare, cele de dinainte de 2019, cu cele noi, înainte totul se rotea în jurul elevilor, pur și simplu „însușind”. Însă programul școlar actualizat, care implementează educația STEAM, se concentrează pe copii înșiși. Pe ceea ce le va fi cu adevărat util în viață, pe ceea ce dictează timpul.
– Vorbind despre educația STEAM, ne referim la învățarea bazată pe realitate”, explică interlocutoarea portalului. „Predau chimie. În timp ce predau elevilor subiectul X, sugerez să le arăt în mod specific cum poate ajuta în viața de zi cu zi sau ce problemă poate fi rezolvată în acel moment. Educația STEAM implică și dezvoltarea unor produse – machete sau modele. La nivelul gimnaziului – mai simple, iar în clasele superioare – mai complexe, elevii din clasele superioare implementează proiecte pe care le preintă la Salonul Tinerilor Cercetători, Invenției și Antreprenoriatului, și la alte concursuri.
Mai multe oportunități de a implementa pe deplin educația STEAM au școlile care dispun de laboratoare moderne, dotate cu toate instrumentele digitale. Nadejda Cazacioc are noroc: la Liceul Teoretic Ștefan cel Mare din satul Taraclia, raionul Căușeni, unde predă, există „Clasa Viitorului”! Acolo poți cu adevărat să începi și să realizeze diverse proiecte.
Așa dar, ce are această «clasă a viitorului»?
– Practic, dispunem de toate instrumentele digitale”, enumeră interlocutoarea Noi.md, – de la un microscop, ozobot (un mic programator robot pentru jocuri și studii, care merge de-a lungul liniilor trasate), pocketlab (laborator de buzunar, senzor wireless, care colectează date despre lumea reală și le afișează pe dispozitiv în timp real), seturi Arduino (pentru începători și dezvoltatori experimentați care doresc să creeze proiecte electronice) la o imprimantă 3D.
Și, bineînțeles, dacă liceul are toate aceste instrumente digitale, potențialul de participare la proiecte este mult mai mare.
Din păcate, nu toată lumea este la fel de norocoasă. Nadejda Cazacioc a spus că instituția lor de educație a fost foarte norocoasă: directorul liceului a înregistrat școala și a depus proiecte pentru participarea la toate programele-pilot, organizate de Ministerul Educației și Științei. Așa au reușit să doteze un laborator modern cu echipamentul IT necesar. La urma urmei, școlile, după cum înțelegeți, nu au bani proprii. Așadar, este posibilă dotarea laboratoarelor școlare doar prin participarea la diverse proiecte.
– Mă confrunt și cu cazuri, în care instituțiile școlare nu au elementele de bază, ca să nu mai vorbim de laboratoare. Și aceste școli, desigur, nu se pot angaja pe deplin în educația STEAM”, – a remarcat profesoara cu tristețe. – Ei bine, vreau să cred că vor fi din ce în ce mai puține astfel de școli „ghinioniste”…
Disciplinele izolate: care e problema?
Evident, în implementarea educației STEAM există și dificultăți. Cea mai mare dintre ele, desigur, este lipsa unei conexiuni normale între disciplinele școlare.
– Educația STEAM presupune o legătură între materiile studiate la școală, – spune interlocutoarea Noi.md. – La chimie, de exemplu, în clasa VIII există o temă care nu corespunde cu programul școlar din aceeași clasă la fizică. Sau ceea ce predau elevilor la chimie în clasa VIII, la geografie se dă doar în clasa X. Avem discrepanțe foarte mari în programul școlar. Și astfel elevii fie trebuie să studieze independent tema suplimentar, fie, dacă au noroc, profesorul îi ajută cu asta. Cred că educația STEAM ar trebui să fie o materie separată. Am un articol științific, în care enumăr proiectele pe care elevii trebuie să le implementeze conform programului școlar. De exemplu, elevii de clasa VII trebuie să implementeze 64 de proiecte în 34 pe parcursul anului școlar. Aceasta este o sarcină de muncă foarte mare. Dacă ar fi vorba de un curs STEAM separat, în care elevul ar fi rugat să lucreze la un singur proiect pe parcursul semestrului, ar fi puțin mai ușor pentru ei, ar fi mai puțin supraîncărcați, dacă ținem cont de volumul temelor pe care le au. Acest lucru îi sperie pe mulți elevi, provoacă frustrare. Unii nu vor să studieze pentru că nu au timp.
Opinia practicienilor – cheia reușitei
Profesorii practicieni știu mai bine, iar Ministerul Educației ar trebui să le asculte opinia, pentru a nu exagera în implementarea noului concept de educație. Se știe că în viitorul apropiat lumea, inclusiv în Moldova, va duce lipsă de specialiști IT, programatori, ingineri și specialiști în tehnologii avansate. Apariția unor astfel de specialiști înalt calificați necesită o pregătire cuprinzătoare în diverse domenii educaționale ale științelor naturii, ingineriei și tehnologiei. Este important să ținem pasul cu vremurile, să implementăm noul concept de educație în școli (fără a descuraja elevii să învețe) și să formăm profesorii, deoarece ei sunt cei care determină cunoștințele pe care le vor obține elevii.
Ei bine, este important și ca schimbările să afecteze nu doar școlile din oraș, ci și pe cele din mediul rural, ca toată lumea să aibă acces egal la participarea la proiecte, la dotarea laboratoarelor școlare. Și dacă Ministerul Educației, cu ajutorul diverselor programe de sprijin, ar atrage tinerii pentru a lucra în școli, atunci am putea spera că ne vom încadra în realitățile moderne și nu vom simți o lipsă de personal în profesiile viitorului.
Lidia Ceban