Premierul Marcel Ciolacu a anunțat evaluări anuale ale profesorilor printr-o platformă online, corelate direct cu salariile, invocând recomandări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Însă OCDE nu susține un astfel de sistem, iar studiile arată că legarea plății de performanță poate avea efecte negative asupra calității educației, arată organizația Aspire Teachers într-o analiză publicată pe site-ul propriu, în care trece în revistă recomandări și practici internaționale despre salarizarea profesorilor.
Raportul OCDE publicat în martie 2024 recomandă o evaluare corectă și independentă a profesorilor, nu una legată de scoruri algoritmice sau de rezultatele elevilor. Organizația propune reforme mai complexe, precum limitarea creșterilor automate de salariu, diferențe la salariu între gradele didactice, recertificare periodică și criterii clare pentru funcții precum cea de mentor. Modelul dorit presupune evaluatori independenți și analize calitative ale practicii pedagogice, nu evaluări rigide și centralizate, mai notează Aspire Teachers.
Studiile internaționale arată că sistemele de tip „Plată pentru Performanță” (PPP) au rareori efecte pozitive în educație, se mai arată în analiza citată. Potrivit unui document de la Banca Mondială, astfel de practici pot determina apariția trișatului la examene sau a predării centrate exclusiv pe testare. Doar o treime din programele de acest tip rămân active după perioada-pilot, semn că nu sunt sustenabile. În plus, astfel de politici pot încuraja competiția toxică în școli și slăbesc colaborarea profesională.
Unul dintre puținele exemple frecvent invocate ca model de succes pentru plata în funcție de performanță este Singapore. Acolo, sistemul EPMS (Enhanced Performance Management System) e parte dintr-o arhitectură complexă care susține dezvoltarea continuă a profesorilor. Evaluarea ia în calcul nu doar rezultatele elevilor, ci și implicarea în comunitate și formarea profesională.
În plus, profesorii beneficiază de salarii de bază competitive, mentorat instituționalizat și oportunități reale de avansare. Aceste condiții fac ca sistemul de bonusuri și promovări să fie perceput ca un stimulent pozitiv, nu ca o presiune sau o sursă de inechitate – aspecte esențiale care lipsesc în cazul implementărilor grăbite și incomplete
Totodată, mai scriu reprezentanții de la Aspire Teachers, experți precum Dylan Wiliam susțin că evaluarea exactă a performanței profesorilor este aproape imposibilă. Modelele statistice de tip „valoare adăugată” sunt volatile și nesigure, iar observația la clasă sau calificările formale nu corelează cu progresul real al elevilor. Investiția în dezvoltarea tuturor profesorilor, nu doar a „celor performanți”, ar rămâne cea mai eficientă strategie, mai ales într-un sistem cu discrepanțe.
Citește analiza Aspire Teachers integral aici.
Informații de context
În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”
În ianuarie anul acesta, ministrul Educației și Cercetării a afirmat că indicatorii pentru creșterea veniturilor cadrelor didactice performante vor fi gata la sfârșitul lunii mai.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre salarizarea bazată și pe criteriul performanței la profesori. Aceasta este de părere că, în baza unui salariu decent, prestația la clasă ar trebui să dovedească performanță școală.
În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.
Amintim că, pe 1 aprilie 2024, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.
Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.
- „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.
Pe 8 decembrie 2024, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.
Pe 15 ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.