Mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a opta nu știu cu câți „i”, se scrie cuvântul „copii” în funcție de context și pun la nimereală cratimele și restul semnelor de punctuație.
Corectarea digitală le-a permis celor din Ministerul Educației să facă o analiză detaliată a eșecului, pe fiecare cerință, la proba de limbă română a simulării naționale.
Și autorii subiectelor, au ales un limbaj prețios, care a născut „perle” de toată frumusețea în tezele elevilor.
Autorii subiectelor au extras mai multe cerințe pe baza poeziei de Lucian Blaga. Termenul „blagian”- adică ”al lui Blaga”- care apare într-un exercițiu- i-a dezorientat complet pe elevi.
„Perle” elevi:
„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian.”
„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac.”
”Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări.”
”Rima din prima strofă e încrucită.”
”Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă.”
”Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia.”
”Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”
Candidaților li s-a cerut și să facă o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista Dilema Veche.
„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site www.dilemaveche.ro”.
„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul.”
Peste 58.000 de copii au luat sub 5 la română, cu 15.000 mai mulți decât anul trecut, iar acest lucru trădează o depreciere bruscă și masivă a calității învățării. 42 la sută dintre elevi nu au reușit să adune pe foaie cele 150 de cuvinte cerute la ultimul subiect. 53 la sută au ratat subiectul de gramatică, incluzând ortograme ia-ți/ i-ați și câți i se potrivesc la ia-ți copiii. 85 la sută n-au putut să-și exprime coerent opinia pe subiectul dat- Odată ce ai făcut o alegere, îți păstrezi opțiunea? Evident, unii aleg să nu învețe și sunt neclintiți.
Adina Papazi, profesor de română: „Exprimarea este catastrofală! La toate, deci nu este vorba numai de eseul de literatură. Ei nu știu ce este un articol, ce e o desinență, nu înțeleg flexiunea cazurilor. Și atunci fie dublează i-urile, fie nu pun câte trebuie. Nu sunt obișnuiți să gândească nici în analogii, nici în reguli. Ei sunt o generație care refuză să învețe teoria”.
Peste o săptămână, colegii lor cu 4 ani mai mari vor primi notele de la simularea bacalaureatului.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: