În timp ce România se chinuie să aducă tehnica, tehnologia și digitalizarea în școli, alte țări fac deja pasul înapoi. Suedia și Spania, de exemplu, au decis să limiteze accesul elevilor la ecrane și să-i îndrepte pe copii – în procesul de învățare – spre cărțile tradiționale și temele făcute cu pixul în mână, nu butonând tableta.
Manualele clasice și scrisul de mână exersează gândirea și imaginația. Arhivă
De-a lungul timpului, psihologii au constatat că elevii expuși excesiv ecranelor nu mai dau randament la școală. Copiii care folosesc atât acasă, cât și în timpul orelor, în scop educațional, telefoane, tablete, laptopuri, diferite platforme interactive sau alte dispozitive și gadgeturi, ajung să aibă probleme de concentrare și de memorie. „Manualele digitale folosite în exces pot fi foarte înșelătoare, de multe ori oferind doar o iluzie a învățării”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Mihai Copăceanu.
Suedia revine la manualele tradiționale după 15 ani de digitalizare
Autoritățile din Suedia au ajuns la concluzia că utilizarea excesivă a ecranelor la școală este principala cauză a scăderii performanțelor elevilor. Specialiștii au efectuat de-a lungul timpului mai multe studii și cercetări, iar concluzia la care au ajuns este unanimă: dincolo de o anumită limită, tehnologia este nocivă pentru copii. Este motivul pentru care autoritățile suedeze încearcă acum să pună frână acestui mod de predare la clasă, dar și de aprofundare a cunoștințelor. Specialiștii au declarat că tot manualele clasice, tradiționale, cărțile în format fizic sunt mai indicate.
În multe școli din străinătate tabletele și PC-urile au înlocuit treptat manualele. Aceste dispozitive permit elevilor să acceseze informații online, să vizioneze documentare și să participe la activități interactive, cum ar fi quiz-uri sau teme online. Totuși, aceste tehnologii vin la pachet și cu dezavantaje. „Ecranele pot fi o sursă majoră de distragere a atenției pentru elevi, mai ales pentru cei care au deja dificultăți în menținerea concentrării. În plus, studiile arată că lectura pe un ecran retroiluminat este mai obositoare decât pe hârtie, afectând capacitatea de înțelegere și memorare a conținutului, mai ales în cazul elevilor cu vârste mici”, au precizat experții în educație din Suedia.
Aceștia trag acum un mare semnal de alarmă, în contextul în care în ultimii 15 ani elevii din această țară au fost sistematic încurajați să folosească ecranele în locul manualelor clasice. Multe școli chiar au oferit copiilor tablete și laptopuri pentru a-i ajuta în procesul de învățare. Practic, de la căutarea de informații online până la scrierea temelor și efectuarea de revizuiri pe PC-uri, tehnologia a devenit un element central în educația elevilor suedezi.
Dar ce-i prea mult strică, iar acum se încearcă revenirea la sistemul tradițional. Motivul? Cu timpul, părinții au observat că elevii nu se mai pot concentra, nu mai sunt la fel de atenți, nu mai au capacitatea de memorare, sunt foarte distrași de jocuri online, filme, muzică, în timp ce, de fapt, ar trebui să învețe pentru școală.
Astfel, guvernul suedez a anunțat un plan de revenire la manualele școlare, alocând fonduri substanțiale pentru acest demers. Anul trecut, au fost investite 60 de milioane de euro, iar în anii următori se vor adăuga alte 44 de milioane de euro pentru a asigura un manual pentru fiecare materie.
În școlile din Spania elevii vor avea acces la tablete doar două ore pe zi
Și Spania a luat măsuri similare. Autoritățile din Madrid au anunțat că vor să limiteze utilizarea calculatoarelor și a tabletelor în școlile primare din oraș și din împrejurimi, într-un efort de combatere a riscurilor asociate cu folosirea timpurie, intensivă și inadecvată a tehnologiei informației de către elevi, potrivit The Guardian. Timpul petrecut de copii pe astfel de dispozitive în scop de învățare urmează să fie limitat la două ore.
Regulile propuse prevăd că elevii de școală primară și copiii de vârste mici nu vor avea permisiunea să lucreze individual pe dispozitive digitale, iar profesorii lor nu vor putea să le dea teme care implică utilizarea tabletelor, calculatoarelor, dispozitivelor mobile în afara programului școlar. Măsura ar urma să fie aplicată de la începutul viitorului an școlar, în septembrie.
Psiholog Mihai Copăceanu. Arhivă
Psiholog: „Excesul de tehnologie duce inclusiv la dependență”
Psihologul Mihai Copăceanu a declarat pentru „Adevărul” că există o serie de beneficii educaționale, cognitive și intelectuale ale utilizării manualelor tradiționale în mediul școlar și nu ar trebui ignorate.
„Atenția și concentrarea sunt altfel păstrate atunci când elevii citesc pe un suport de hârtie comparativ cu instrumentele digitale. Dacă în Suedia și Spania autoritățile au adoptat aceste decizii, cu siguranță au avut în vedere interesul copiilor și beneficiile asociate concomitent cu diminuarea riscurilor utilizării ecranelor. Nu este vorba și nicidecum nu se pune problema eliminării totale a echipamentelor moderne, a tablelor digitale sau a altor dispozitive. Însă cuvântul cheie este aici „cu măsură”, adică echilibrat”, explică specialistul care trage un mare semnal de alarmă: folosirea în exces a tehnologiei online este dăunătoare, chiar dacă avem o justificare educațională.
Efectele nocive ale excesului de tehnologie sunt binecunoscute și pot fi observate plan cognitiv, emoțional, psihologic dar și somatic: „De la oboseală, dureri de ochi și de cap, până la scăderea atenției și concentrării. Dacă, de exemplu, un elev este expus ecranelor între patru și șapte ore la școală, apoi în aceeași zi în timpul său liber folosește gadgeturile alte șase, șapte ore, atunci deja vorbim despre un exces, despre risc de dependență, dar și de afectare a sănătății mintale și a sănătății fizice”.
Scrisul de mână ne exersează gândirea și imaginația
Chiar dacă sunt mult mai atractive, mult mai ușor de utilizat și răspund unor nevoie de rapiditate ale elevilor, manualele digitale vin și cu riscuri și pot produce daune: „În procesul de învățare, atât la nivelul studiilor superioare dar și la nivel liceal sau gimnazial, manuale digitale sau prezentările power point sunt foarte ineficiente și înșelătoare, oferind impresia unei învățări corespunzătoare, când, de fapt, este vorba doar despre o iluzie a învățării”, explică psihologul. Motivul? „De multe ori, conținutul este greu de asimilat și de reținut, chiar dacă, la prima vedere, nu pare. Este și motivul pentru care elevii, după câteva zile, nu-și mai amintesc mare lucru din ce au învățat”.
În ceea ce privește scrisul pe foaia de hârtie, rezolvarea temelor, dar și a exercițiilor la clasă cu creionul în mână îi ajută pe copii să-și exerseze gândirea: „Folosirea scrierii în procesul de învățare, folosirea tehnicilor de învățare eficientă prin intermediul creionului și hârtiei prezintă avantajul exersării gândirii. Noi, când scriem, gândim, ne folosim imaginația, ceea ce nu se întâmplă în cazul folosirii device-urilor”, a mai precizat psihologul Mihai Copăceanu.
Acesta a mărturisit că în interacțiunea pe care o are cu elevii preferă contactul direct cu aceștia: „Fără a apela la dispozitive și folosind rar tabla digitală. Din păcate, ceea ce am constatat foarte des este faptul că elevilor le este dificil să se exprime liber, să colaboreze între ei și, mai mult, să-și păstreze atenția pentru 45 de minute fără să facă apel la telefonul mobil”.
Psihologul le recomandă profesorilor să se conecteze și să interacționeze uman și autentic, emoțional și rațional cu elevii, fără a folosit telefonul mobil sau laptopul: „Scopul este să avem nu doar tineri cu competențe și abilități ridicate, ci tineri sănătoși din punct de vedere mintal”.
Psiholog Keren Rosner. Arhivă
Specialist: „Copiii trebuie să învețe să gândească singuri“
Telefonul, tableta, calculatorul, laptopul, tabla interactivă, proiectorul sunt folosite din ce în ce mai des în școlile din România. Device-urile se folosesc în scop educațional, când profesorul le consideră utile în procesul de predare a materiei și de asimilare a cunoștințelor. Ceea ce e bine până într-un anumit punct. este părerea psihologului keren Rosner care nu recomandă nici ea această metodă de predare.
„În clasă ar trebui ca elevul să-și folosească mai întâi creierul, să fie lăsat și învățat să gândească singur. Ar trebui să-și activeze capacitatea de asociere, de analiză, de sinteză. Dacă am lua pe rând materiile care se studiază la școală, pentru ce ar avea nevoie un elev de un calculator? Ar avea nevoie, poate, să citească o carte. Dar asta o face acasă, nu în timpul orelor la Limba română. Elevii trebuie să-și folosească propriul creier, să elaboreze idei, să facă conexiuni, să forțeze un pic mintea să lucreze”, a explicat psihologul. „Dacă vorbim despre matematică, a învăța să faci calcule nu este doar o activitate obositoare. Matematica trasează niște drumuri, niște hărți mentale care rămân”, a mai spus specialistul.
Daniel David anunță introducerea inteligenței artificiale în școli
Contrar tendinței școlilor din Europa, Ministrul Educaţiei, Daniel David, a decis lansarea unui proiect-pilot de utilizare a inteligenţei artificiale atât pentru optimizarea activităţii profesorilor cât și pentru îmbunătăţirea procesului de învăţare pentru elevi şi studenţi.
„Noi avem deja angajat un proces masiv de digitalizare în unităţile educaţionale din ţară, iar planurile-cadru includ discipline obligatorii (asociate tehnologiei informaţiei) şi opţionale (inclusiv de inteligenţă artificială) asociate revoluţiei tehnologice prin care trecem, aspecte care creează premisele pentru utilizarea mai complexă a inteligenţei artificiale în mediul educaţional. Atenţie însă, în viziunea mea, inteligenţa artificială este un instrument al cadrului didactic şi al elevului/studentului, nu o alternativă la cadrul didactic sau un instrument care «leneveşte» elevul/studentul, şi, foarte important de înţeles, este un instrument care trebuie să fie mereu monitorizat etic-moral. Diverse ţări au demarat deja astfel de proiecte, probabil cel mai recent exemplu fiind Estonia, care îl doreşte chiar deja generalizat la nivelul întregului sistem de învăţământ, aşa că nu vreau ca România şi sistemul nostru educaţional să rămână în urmă”, a explicat ministrul Educaţiei.