pe baza datelor culese la finalul anului 2024, relevă faptul că părinții sunt
nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații,
after school și materiale didactice.
Suma pe care părinții o plătesc pentru educația gratuită
a crescut cu aproape 45%, față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018: cei
mai mulți bani se duc pe meditații, care au apărut și la ciclul primar
• Costul
mediu total anual crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 lei în cazul
ciclului primar, la 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu.
• Meditațiile
sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți. Analizând
pe niveluri de educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu
(64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în
cazul elevilor din ciclul primar (19%).
• Incidența
meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%).
• 98% dintre
părinți indică cel puțin o categorie de costuri asociate cu frecventarea școlii
de către copiii lor.
Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual
suportat de părinți pentru educația copiilor crește cu aproximativ 3.100 de
lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creșteri sunt cele legate
de meditații, aproximativ 3.700 lei, și
after school, aprox. 2.500 lei. În acest
context, Salvați Copiii România atrage atenția asupra discriminării la care
sunt supuși copiii din medii vulnerabile și propune o serie de măsuri menite să
restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educație de calitate.
Costul mediu total anual crește odată cu vârsta
copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu și
12.119 la liceu.
Principalele date din anchetă:
q În
comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33% a
costului total mediu acoperit anual de familie pentru școlarizarea fiecărui
copil. Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară
a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educația online generase
o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și
echipamente periferice). Dacă analizăm evoluția cheltuielilor medii totale în
comparație cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o
triplare a costurilor ascunse ale educației.
q 24% dintre
părinții copiilor din ciclul primar menționează costuri legate de After School
/ Școală după Școală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 lei (cel mai
ridicat dintre toate costurile). Incidența acestui cost este semnificativ mai
ridicată în București (15% din total părinți) și cea mai scăzută în mediul
rural (3%). În peste jumătate dintre cazuri (55%), programele SDS sunt
organizate la școala unde învață copilul, în timp ce 37% dintre respondenți au
indicat mediul privat, 10% au menționat ONG-urile, și doar 1% o altă școală
publică. În 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime
costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%), costurile sunt împărțite
între părinți și o altă instituție.
q Meditațiile
sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți. Analizând
pe niveluri de educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu
(64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în
cazul elevilor din ciclul primar (19%). Deși nu toți respondenții apelează la
meditații pentru copiii lor, atunci când apar, meditațiile reprezintă al doilea
cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei. După cum era de așteptat,
cei mai mulți dintre respondenții care apelează la meditații pentru copiii lor
fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naționale (58%), următorul motiv fiind recuperarea
materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă (36%) și
îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%).
q Incidența
meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu aproximativ 20 puncte
procentuale mai ridicată decât alte
orașe și mediul rural.
q Majoritatea
copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii
precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații
majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală.
q Costul lunar
al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă,
meditații la două materii.
q Costul
meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea
unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii
le urmează.
q În funcție
de venitul gospodăriei, observăm că incidența meditațiilor este mai scăzută
(35pp vs. 48pp total eșantion), în cazul familiilor care câștigă sub 5.000 de
lei net, se menține constantă în jurul valorii de 50pp în cazul familiilor care
câștigă între 5.000 și 20.000 lei lunar și crește la o valoare de aproximativ
65% peste acest prag de venit.
q În ceea ce
privește fondul clasei și fondul școlii, comparând cu rezultatele consultării
din februarie 2021, observăm scăderi semnificative ale proporției părinților
care afirmă că aceste contribuții au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în
cazul fondului clasei și de la 13% la 7% în cazul fondului școlii).
Recomandările Salvați Copiii România
1. Dezvoltarea
și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție
timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon
școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice.
2. Identificarea
și monitorizarea vulnerabilităților individuale ale fiecărui elev (în special a
celor legate de statutul socioeconomic) și monitorizarea impactului acestora
asupra parcursului educațional.
3. Alocarea
substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (în mod
special, Școala după Școală).
4. Multiplicarea
intervențiilor de educație suplimentară și remedială (programe SDS, programe de
școală și grădiniță estivală etc) finanțate din fonduri europene și naționale
și direcționarea acestora către cei mai vulnerabili copii.
5. Reformarea
fundamentală a curriculum-ului școlar, în special pentru învățământul secundar
superior, cu accent pe relevanța pentru piața muncii și dezvoltarea
competențelor cheie.
6. Reevaluarea
urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale pentru a asigura că
aceasta măsoară în mod real competențele elevilor și nu perpetuează
inegalitățile sociale.
7. Revizuirea
planurilor cadru și a programelor școlare, în special pentru învățământul
secundar superior.
8. Corelarea
calendarului de distribuire a beneficiilor sociale specifice (voucherele
educaționale) cu calendarul anului școlar, astfel încât aceste instrumente de
sprijin să fie puse la dispoziția familiilor în perioada în care costurile
asociate cu școlarizarea copiilor ating cel mai ridicat nivel.
9. Extinderea
facilităților destinate să încurajeze participarea copiilor la activități
recreative, culturale și sportive, inclusiv o mai bună utilizare a fondurilor
europene pentru sprijinirea participării elevilor din familii vulnerabile la
activități extracurriculare și extrașcolare.
10. Implementarea
programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii,
pentru a reduce abandonul școlar, a crește coeziunea în rândul copiilor și
pentru a elimina inegalitățile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.
Fișa tehnică:
Tipul studiului: sondaj de opinie / Grupuri țintă: părinți, care au
copii de vârstă școlară, de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a. Selecția
copilului despre care s-a răspuns în chestionar a fost făcută prin metoda zilei
de naștere / Perioada de culegere a datelor: septembrie – decembrie 2024.
Cercetarea poate fi consultată integral pe site-ul
Salvați Copiii AICI.
Date de context:
• În România,
39% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind
afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau
un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa
de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice și la servicii socio-educaționale
și de sănătate de calitate. Această realitate se reflectă în participarea
copiilor la educație: 214.936 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii,
la 1 ianuarie 2023, în timp ce 33.882 de
elevi se aflau în abandon școlar. Organizația Salvați Copiii a dezvoltat
programul de acces la educație pentru copii din grupurile vulnerabile începând cu anul 2001.
• Cheltuielile
publice pentru educație în România reprezintă doar 3,3% din PIB, față de media
UE de 4,7%, în ciuda faptului că țara are cea mai mare proporție de copii în
risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.
• 16% dintre
copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%) dintre adolescenții de
vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata
abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii
șase ani.