Elevii cer ca disciplinele din oferta școlii să fie evaluate cu calificative în loc de note. Motivul? În acest fel, va fi descurajată fuga după medii mari dar și alegerea materiilor considerate mai ușoare. Propunerea elevilor este contestată, însă, de experți.
Elevii acuză fenomenul goanei după note. Arhivă
Înainte de a analiza propunerea, care vine din partea președintelui Consiliului Județean al Elevilor din Cluj, ar trebui să explicăm ce este, de fapt, curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. Iar asta, pentru că vorbim despre un termen necunoscut pentru mulți, dar care, în această perioadă, se află pe buzele tuturor.
Astfel, când spunem curriculum la decizia elevului din oferta școlii ne referim la materii propuse de către fiecare școală în parte, anumite discipline din care elevii aleg ce vor să studieze în plus față de ce li se oferă obligatoriu în trunchiul comun. Aceste opționale sunt de trei feluri: de aprofundare a unei discipline obligatorii, pot introduce o materie nouă sau sunt opționale integrate, adică sunt structurate pe domenii de cunoaștere, concentrate în jurul unei teme.
Reprezentantul elevilor: „Opriți fuga după note!”
Ce vor elevii? Elevii propun ca aceste discipline opționale să fie evaluate nu cu note, ci cu calificative. În acest fel, copiii nu vor mai alerga după medii de 10 alegând opționale simple, ci se vor îndrepta către materii care, deși poate sunt mai dificile, sunt și mai interesante, mai practice, mai utile pentru viitor.
„Ne bucură foarte tare să aflăm că elevul va fi pus în centrul acțiunii și va avea puterea de a alege ce vrea să urmeze”, a declarat Andrei Câmpan. „Este cumva, scuzați-mi expresia, o fugă după note a elevilor. Așa că aș propune să tindem chiar spre o tranziție spre calificative în ceea ce înseamnă CDEOȘ, astfel încât elevii să poată să-și aleagă opționalele după ceea ce-i interesează, în detrimentul orelor sau profesorilor care le-ar putea oferi note mari pe muncă ușoară”.
Marian Staș, expert în Educație. Arhivă
Specialist în Educație: „Ceea ce nu este evaluat nu este învățat”
Soluția nu este, însă, una care să și funcționeze, consideră Marian Staș, expert în Educație. „Ne aflăm în fața unui caz tipic de incongruență pedagogică și docimologică. Docimologia este știința care se ocupă de evaluare, de felul în care evaluăm ceea ce învățăm. Am mai auzit teza asta la niște copii de la Consiliul Național al Elevilor și ea, în esență, este fundamental eronată”, a explicat specialistul. Motivul?
Ceea ce nu este evaluat nu este învățat. „Este esențial ca toate lucrurile pe care le punem spre învățare să fie evaluate într-un fel sau altul, pentru că altfel procesul în sine nu mai are nici un rost. Acum, între evaluare prin notă și evaluare prin calificativ, evident, evaluarea prin calificativ este mult mai slabă”, continuă Marian Staș.
Noile planuri-cadru ar trebui să prevadă un echilibru între ceea ce copiii au de învățat obligatoriu, adică materiile din trunchiul comun, și ceea ce-și aleg singuri din oferta propusă de școli. „Toți ar trebui să fie obligați să învețe Limba română și și gramatica Limbii române, dar nu toți trebuie să învețe și Fizică, și Chimie, și Biologie. Dar, odată aleasă Fizica sau Chimia sau Biologia, este obligatoriu să o învățăm așa cum se cuvine și să o evaluăm așa cum se cuvine”, explică specialistul.
Materia evaluată prin calificative nu este luată foarte în serios
Evaluarea, consideră Marian Staș, trebuie să aibă o noimă, un sens, iar discuțiile pe această temă nu ar trebui s-o arunce în derizoriu. „Să ne amintim ce s-a întâmplat cu materia Religie când s-a decis evaluarea prin calificative. Reprezentanții cultului nu au fost de acord. Motivul? Ei au știut că ancora, cârligul care ține de tot ce înseamnă obligativitatea acestei materii este media de la final de an. În momentul când i-am dat elevului calificativul Bine sau Foarte bine s-a terminat cu relevanța și importanța disciplinei Religie. Evident, se pierde din forța acestei materii, o forță pe care o cere cultul”.
Această teorie, continuă Marian Staș, se aplică și în cazul materiilor care vor face parte din curriculum la decizia elevilor. „Nu înseamnă că dacă elevii spun ceva, acel ceva este și structurat și fundamentat și corect științific”.
Este adevărat că goana după note poate să existe, dar aici intervine profesorul și integritatea acestuia. „Dacă profesorii sunt fără integritate, dacă sunt incompetenți profesional, dacă merg cu jumătăți de măsură, evident că o să țină ștacheta din ce în ce mai jos, iar procesul va deraia către minima rezistență. Ar fi o rușine fără margini să aflăm că o mare parte dintre profesori sunt impostori”.
Jocul portocalelor
Marian Staș consideră că dezbaterile care au avut loc până acum pe marginea orarului modificat al elevilor de liceu au fost un dialog al surzilor, nu o conversație între profesioniști, specialiști și experți în domeniu. „Acest dialog al surzilor eșuează în două, trei mesaje dominante. În primul rând, profesorii se tem în continuare că vor rămâne pe drumuri din cauza materiilor restrânse, ceea ce nu este deloc adevărat. Materiile nu se taie din programă, ci sunt redistribuite. Iar în cazul celor care chiar vor rămâne cu ore mai puține, aceștia pot compensa cu activități extrașcolare. Nimeni nu pierde nimic”, explică specialistul în Educație.
Apoi, se observă încercarea disperată a multor profesori de a introduce cât mai multe ore în programă. „Fiecare profesor cere pentru materia lui cât mai mult fără să se gândească la faptul că legea prevede pentru liceu doar 30 de ore pe săptămână. Discuția este ca în jocul acela al portocalelor. Era un joc când eram noi mici. Un copil aruncă o portocală altui copil și acela întreabă de ce una și nu 8? Următorul zice de ce 8 și nu 13? Și tot așa ca la nebuni, din ce în ce mai multe, din ce în ce mai multe”.
Concluzia? Cei mai mulți dintre profesori vor să nu se schimbe nimic. Cel puțin nu la materiile pe care aceștia le predau. „Evident că acest lucru denotă o rezistență feroce la schimbare”.
În realitate, libertatea elevilor de a alege nu există. Specialist: „Este bătaie de joc”
Și încă un aspect extrem de important: „Grosolana formă fără fond pe numele ei centrarea educației pe elev. Pentru că, în momentul de față, discuțiile pe marginea planurilor cadru nu au nici o legătură cu centrarea pe elev. Dimpotrivă. Primul lucru pe care îl sugrumă oamenii aceștia este exact decizia elevilor din oferta școlii. În momentul de fată, procentul pentru decizia elevilor în oferta școlii este de 10% pentru clasele a IX-a și a X-a și de 20% pentru clasele a XI-a și a XII-a. Iar asta este bătaie de joc. Nu este o centrare pe elev autentică, ci doar o ipocrizie fără margini. Profesorii continuă să fie blocați din interese, impostură, incompetență, cinism. Nu se gândesc la copii, ci doar la orele lor. Ministerul Educației a zis limpede: 50% trunchiul comun, 35% curriculum de specialitate și ce mai rămâne este decizia elevilor din oferta școlii. Practic, centralizarea este între 80 și 90%. Unde este aici libertatea copiilor de a alege?”, se întreabă Marian Staș.